Articolul 1 Statul român
(1) România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil.
(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.
(3) România este stat de drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, și sunt garantate.
(4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale.
(5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie.

Articolul 120 Principii de bază
(1) Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice.
(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigura folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și cu serviciile publice deconcentrate, în condițiile prevăzute de legea organică.

Articolul 121 Autorități comunale și orășenești
(1) Autoritățile administrației publice, prin care se realizează autonomia locală în comune și în orașe, sunt consiliile locale alese și primarii aleși, în condițiile legii.
(2) Consiliile locale și primării funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolva treburile publice din comune și din orașe.
(3) Autoritățile prevăzute la alineatul (1) se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor.

Articolul 75 Principii specifice aplicabile administrației publice locale
(1) Administrația publică locală din unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor generale ale administrației publice prevăzute la partea I titlul III și al principiilor generale prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, precum și a următoarelor principii specifice:
a) principiul descentralizării;
b) principiul autonomiei locale;
c) principiul consultării cetățenilor în soluționarea problemelor de interes local deosebit;
d) principiul eligibilității autorităților administrației publice locale;
e) principiul cooperării;
f) principiul responsabilității;
g) principiul constrângerii bugetare.
(2) Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil al României.

Articolul 31 Dreptul la informație
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autoritățile publice, potrivit competentelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.
(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a tinerilor sau securitatea naționala.
(4) Mijloacele de informare în masa, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corecta a opiniei publice.
(5) Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antena. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.

PREAMBUL
Statele membre ale Consiliului Europei, semnatare ale prezentei Carte, considerând ca scopul Consiliului Europei este de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi, pentru a ocroti și pentru a promova idealurile și principiile care reprezintă patrimoniul lor comun, considerând ca unul dintre mijloacele prin care se atinge acest scop este încheierea de acorduri în domeniul administrativ, considerând ca autoritățile administrației publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic, considerând ca dreptul cetățenilor de a participa la rezolvarea treburilor publice face parte din principiile democratice comune tuturor statelor membre ale Consiliului Europei, convinse ca, la nivel local, acest drept poate fi exercitat în modul cel mai direct, convinse ca existenta autorităților administrației publice locale împuternicite cu responsabilității efective permite o administrație, în același timp, eficienta și apropiata de cetățeni, conștiente de faptul ca apărarea și întărirea autonomiei locale în diferitele tari ale Europei reprezintă o contribuție importanța la edificarea unei Europe fondate pe principiile democrației și ale descentralizării puterii, afirmând ca aceasta presupune existenta de autorități ale administrației publice locale înzestrate cu organe decizionale, constituite democratic și beneficiind de o larga autonomie în ceea ce privește competentele, modalitățile de a le exercita și mijloacele necesare pentru îndeplinirea misiunii lor, au convenit asupra celor ce urmează:

Articolul 1
Părțile contractante se angajează să se considere legate de articolele următoare, în modalitatea și în măsura prevăzute la art. 12 din prezenta Carta.

Articolul 2
Fundamentarea constituțională și legala a autonomiei locale.
Principiul autonomiei locale trebuie să fie recunoscut în legislația interna și, pe cat posibil, în Constituție.

Articolul 3
Conceptul de autonomie locala

1. Prin autonomie locala se înțelege dreptul și capacitatea efectiva ale autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și în interesul populației locale, o parte importanța a treburilor publice.
2. Acest drept se exercită de consilii sau adunări, compuse din membri aleși prin vot liber, secret, egal, direct și universal, care pot dispune de organe executive și deliberative care răspund în fața lor. Aceasta dispoziție nu aduce atingere, în nici un fel, posibilității de a recurge la adunări cetățenești, referendum sau orice alta forma de participare directa a cetățenilor, acolo unde aceasta este permisa de lege.

Articolul 4
Întinderea autonomiei locale

1. Competentele de baza ale autorităților administrației publice locale sunt prevăzute de Constituție sau de lege. Totuși aceasta dispoziție nu împiedica atribuirea unor competente autorităților administrației publice locale, în scopuri specifice și în conformitate cu legea.
2. Autorităților administrației publice locale le este recunoscută, în cadrul legii, capacitatea deplina de a-și exercită inițiativa în toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competentelor lor sau care nu sunt atribuite unei alte autorități.
3. Exercițiul responsabilităților publice trebuie, de maniera generală, să revină, de preferință, acelor autorități care sunt cele mai apropiate de cetățeni. La atribuirea unei responsabilității către o alta autoritate trebuie să se tina seama de amploarea și de natura sarcinii, precum și de cerințele de eficienta și economie.
4. Competentele atribuite autorităților administrației publice locale trebuie să fie, în mod normal, depline și exclusive. Ele nu pot fi puse în cauza sau limitate de către o alta autoritate centrala sau regionala, decât în cazurile prevăzute de lege.
5. În cazul delegării competentelor de către o autoritate centrala sau regionala, autoritățile administrației publice locale trebuie să beneficieze, pe cat posibil, de libertatea de a adapta acțiunea lor la condițiile locale.
6. Autoritățile administrației publice locale trebuie să fie consultate, pe cat posibil, în timp util și în mod adecvat, în cursul procesului de planificare și de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc în mod direct.

Articolul 5
Protecția limitelor teritoriale ale unităților administrativ-teritoriale
Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivitățile locale în cauza trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite.

Articolul 6
Concordanța structurilor și mijloacelor administrative cu sarcinile autorităților administrației publice locale

1. Fără a aduce atingere dispozițiilor generale prevăzute de lege, autoritățile administrației publice locale trebuie să poată stabili, ele însele, structurile lor administrative interne, în vederea adaptării acestora la nevoile lor specifice și asigurării unei gestiuni eficiente.
2. Statutul personalului autorităților administrației publice locale trebuie să permită o recrutare de calitate, fondata pe principii de merit și de competența; vor fi prevăzute, în acest scop, condiții adecvate privind pregătirea, remunerarea și afirmarea profesionala.

Articolul 7
Condițiile de exercitare a responsabilităților la nivel local

1. Statutul aleșilor locali trebuie să asigure liberul exercițiu al mandatului lor.
2. Acesta trebuie să permită o compensație financiară adecvata pentru cheltuielile efectuate în legătură cu exercitarea mandatului lor, precum și, dacă este cazul, o compensație adecvata pentru câștigul pierdut sau remunerații pentru munca depusa și o asigurare sociala aferenta.
3. Funcțiile și activitățile incompatibile cu mandatul de ales local nu pot fi stabilite decât prin lege sau pe baza principiilor juridice fundamentale.

Articolul 8
Controlul administrativ al activității autorităților administrației publice locale

1. Orice control administrativ asupra activității autorităților administrației publice locale nu poate fi exercitat decât în formele și în cazurile prevăzute de Constituție sau de lege.
2. Orice control administrativ asupra activității autorităților administrației publice locale nu trebuie să privească, în mod normal, decât asigurarea respectării legalității și a principiilor constituționale. Controlul administrativ poate totuși să includă un control de oportunitate, exercitat de către autoritățile ierarhic superioare, în ceea ce privește sarcinile a căror executare este delegata administrației publice locale.
3. Controlul administrativ asupra activității autorităților administrației publice locale trebuie exercitat cu respectarea unei proporționalități între amploarea intervenției autorității de control și importanța intereselor pe care aceasta înțelege să le protejeze.

Articolul 9
Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale

1. În cadrul politicii economice naționale, autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuțiilor lor.
2. Resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să fie proporționale cu competentele prevăzute de Constituție sau de lege.
3. Cel puțin o parte dintre resursele financiare ale autorităților administrației publice locale trebuie să provină din taxele și impozitele locale, al căror nivel acestea au competența sa îl stabilească în limitele legale.
4. Sistemele de prelevare pe care se bazează resursele de care dispun autoritățile administrației publice locale trebuie să fie de natura suficient de diversificata și evolutiva pentru a le permite să urmeze practic, pe cat posibil, evoluția reala a costurilor exercitării competentelor acestora.
5. Protejarea unităților administrativ-teritoriale cu o situație mai grea din punct de vedere financiar necesita instituirea de proceduri de egalizare financiară sau de măsuri echivalente, destinate sa corecteze efectele repartiției inegale a resurselor potențiale de finanțare, precum și a sarcinilor fiscale care le incumba. Asemenea proceduri sau măsuri nu trebuie să restrângă libertatea de opțiune a autorităților administrației publice locale în sfera lor de competența.
6. Autoritățile administrației publice locale trebuie să fie consultate, de o maniera adecvata, asupra modalităților de repartizare a resurselor redistribuite care le revin.
7. Subvențiile alocate unităților administrativ-teritoriale trebuie, pe cat posibil, sa nu fie destinate finanțării unor proiecte specifice. Alocarea de subvenții nu trebuie să aducă atingere libertății fundamentale a politicilor autorităților administrației publice locale în domeniul lor de competența.
8. În scopul finanțării cheltuielilor lor de investiții, autoritățile administrației publice locale trebuie să aibă acces, în conformitate cu legea, la piața naționala a capitalurilor.

Articolul 10
Dreptul de asociere al autorităților administrației publice locale

1. Autoritățile administrației publice locale au dreptul, în exercitarea competentelor lor, de a coopera și de a se asocia, în condițiile legii, cu alte autorități ale administrației publice locale, pentru realizarea de sarcini de interes comun.
2. Dreptul autorităților administrației publice locale de a adera la o asociație pentru protecția și promovarea intereselor lor comune și acela de a adera la o asociație internațională de autorități administrative publice locale trebuie să fie recunoscut în fiecare stat.
3. Autoritățile administrației publice locale pot sa coopereze, în condițiile prevăzute de lege, cu autoritățile administrației publice locale ale altor state.

Articolul 11
Protecția legala a autonomiei locale
Autoritățile administrației publice locale trebuie să dispună de dreptul de a se adresa instanțelor judecătorești, în scopul asigurării liberului exercițiu al competentelor lor și al respectului principiilor de autonomie locala care sunt prevăzute de Constituție sau de legislația interna.

Articolul 12
Angajamente

1. Fiecare parte contractantă se angajează să se considere legata de cel puțin 20 de paragrafe din partea I a Cartei, dintre care cel puțin zece, alese dintre paragrafele următoare:

– articolul 2
– articolul 3 paragrafele 1 și 2
– articolul 4 paragrafele 1, 2 și 4
– articolul 5
– articolul 7 paragraful 1
– articolul 8 paragraful 2
– articolul 9 paragrafele 1, 2 și 3
– articolul 10 paragraful 1
– articolul 11.

2. Fiecare parte contractantă, în momentul depunerii instrumentelor de ratificare, de acceptare sau de aprobare, notifica secretarului general al Consiliului Europei paragrafele alese în conformitate cu dispozițiile paragrafului 1 al prezentului articol.
3. Fiecare parte contractantă poate, în orice moment ulterior, sa notifice secretarului general ca se considera legata de orice alt paragraf din prezenta Carta, pe care ea nu l-a acceptat încă, conform dispozițiilor paragrafului 1 al prezentului articol. Aceste angajamente ulterioare vor fi considerate parte integrantă a ratificării, acceptării sau aprobării de către partea contractantă care a făcut notificarea și vor avea aceleași efecte din prima zi a lunii care urmează după expirarea unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 13
Autoritățile administrației publice locale la care se aplică Carta
Principiile de autonomie locala prevăzute în prezenta Carta se aplică tuturor categoriilor de autorități ale administrației publice locale, care exista pe teritoriul părții contractante. Orice parte contractantă poate, în momentul depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare, sa indice categoriile la care înțelege sa limiteze câmpul de aplicare sau pe care înțelege să le excludă din câmpul de aplicare a prezentei Carte. Ea poate, de asemenea, sa includă alte categorii de autorități ale administrației publice locale sau regionale în câmpul de aplicare a Cartei, pe calea notificării ulterioare către secretarul general al Consiliului Europei.

Articolul 14
Comunicarea informațiilor
Fiecare parte contractantă transmite secretarului general al Consiliului Europei orice informație pertinenta privitoare la prevederile legale și la alte măsuri pe care le-a luat în scopul de a se conforma dispozițiilor prezentei Carte.

Articolul 15
Semnare, ratificare, intrare în vigoare

1. Prezenta Carta este deschisa spre semnare statelor membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusă ratificării, acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, de acceptare sau de aprobare vor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.
2. Prezenta Carta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează după expirarea unei perioade de 3 luni de la data la care patru state membre ale Consiliului Europei vor exprima consimțământul lor de a fi legate prin Carta, conform dispozițiilor paragrafului precedent.
3. Pentru orice stat membru care își va exprima ulterior consimțământul sau de a fi legat de prevederile Cartei, aceasta va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează după expirarea unei perioade de 3 luni de la data depunerii instrumentului de ratificare, de acceptare sau de aprobare.

Articolul 16
Clauze teritoriale

1. Orice stat poate, în momentul semnării sau în momentul depunerii instrumentelor de ratificare, de acceptare, de aprobare sau de aderare, sa desemneze teritoriul sau teritoriile cu privire la care se va aplica prezenta Carta.
2. Orice stat poate, în orice moment ulterior, printr-o declarație adresata secretarului general al Consiliului Europei, sa extindă aplicarea prezentei Carte la orice teritoriu desemnat în declarație. Carta va intra în vigoare, în ceea ce privește acest teritoriu, în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii declarației de către secretarul general al Consiliului Europei.
3. Orice declarație făcută în virtutea celor două paragrafe precedente poate fi retrasa, în ceea ce privește orice teritoriu desemnat prin aceasta declarație, prin notificare adresata secretarului general al Consiliului Europei. Retragerea va produce efecte în prima zi a lunii care urmează expirării unei perioade de 3 luni de la data primirii notificării de către secretarul general.

Articolul 17
Denunțare

1. Nici o parte contractantă nu poate denunța prezenta Carta înaintea expirării unei perioade de 5 ani de la data la care Carta a intrat în vigoare în ceea ce o privește. Un preaviz de 6 luni va fi notificat secretarului general al Consiliului Europei. Aceasta denunțare nu afectează validitatea Cartei față de celelalte părți contractante, sub rezerva ca numărul acestora sa nu fie niciodată mai mic de patru.
2. Orice parte contractantă poate, conform dispozițiilor enunțate în paragraful precedent, sa denunțe orice paragraf din partea I a Cartei pe care l-a acceptat, cu rezerva ca numărul și categoria paragrafelor de care aceasta parte contractantă este legata sa rămână conforme cu dispozițiile art. 12 paragraful 1. Orice parte contractantă care, ca urmare a denunțării unui paragraf, nu se mai conformează dispozițiilor art. 12 paragraful 1 va fi considerata ca a denunțat Carta însăși.

Articolul 18
Notificări
Secretarul general al Consiliului Europei notifica statelor membre ale Consiliului Europei:
a) orice semnare;
b) depunerea oricărui instrument de ratificare, de acceptare sau de aprobare;
c) orice data de intrare în vigoare a prezentei Carte, conform prevederilor art. 15 din Carta;
d) orice notificare primita în aplicarea prevederilor art. 12 paragrafele 2 și 3;
e) orice notificare primita în aplicarea prevederilor art. 13;
f) orice alt act, notificare sau declarație în legătură cu prezenta Carta.
În considerarea celor de mai sus, subsemnații, având depline puteri în acest scop, au semnat prezenta Carta.
Întocmită la Strasbourg la 15 octombrie 1985, în limbile franceza și engleza, ambele texte fiind egal autentice, într-un singur exemplar, care va fi depus în arhivele Consiliului Europei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copie certificata de pe aceasta fiecăruia dintre statele membre ale Consiliului Europei.

Articolul 6 Principiul legalității
Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul acestora au obligația de a acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare și a tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte.

Articolul 7 Principiul egalității
Beneficiarii activității autorităților și instituțiilor administrației publice au dreptul de a fi tratați în mod egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu obligația autorităților și instituțiilor administrației publice de a trata în mod egal pe toți beneficiarii, fără discriminare pe criteriile prevăzute de lege.

Articolul 8 Principiul transparenței
(1) În procesul de elaborare a actelor normative, autoritățile și instituțiile publice au obligația de a informa și de a supune consultării și dezbaterii publice proiectele de acte normative și de a permite accesul cetățenilor la procesul de luare a deciziilor administrative, precum și la datele și informațiile de interes public, în limitele legii.
(2) Beneficiarii activităților administrației publice au dreptul de a obține informații de la autoritățile și instituțiile administrației publice, iar acestea au obligația corelativă a acestora de a pune la dispoziția beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în limitele legii.

Articolul 9 Principiul proporționalității
Formele de activitate ale autorităților administrației publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum și echilibrate din punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementările sau măsurile autorităților și instituțiilor administrației publice sunt inițiate, adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării nevoilor de interes public sau a problemelor, după caz, a riscurilor și a impactului soluțiilor propuse.

Articolul 10 Principiul satisfacerii interesului public
Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public național este prioritar față de interesul public local.

Articolul 11 Principiul imparțialității
Personalul din administrația publică are obligația de a-și exercita atribuțiile legale, fără subiectivism, indiferent de propriile convingeri sau interese.

Articolul 12 Principiul continuității
Activitatea administrației publice se exercită fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.

Articolul 13 Principiul adaptabilității
Autoritățile și instituțiile administrației publice au obligația de a satisface nevoile societății.

Articolul 84 Dispoziții generale aplicabile autonomiei locale
(1) Autonomia locală, definită la art. 5 lit. j), se exercită de autoritățile administrației publice locale.
(2) Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.
(3) Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.
(4) Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competența și atribuțiile autorităților administrației publice locale, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz.
(5) Autonomia locală garantează autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor date în mod expres în competența altor autorități publice.

Articolul 85 Raporturile dintre autoritățile administrației publice locale
(1) Raporturile dintre autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile administrației publice de la nivelul județului se bazează pe principiile autonomiei locale, legalității, cooperării, solidarității, egalității de tratament și responsabilității.
(2) În relațiile dintre consiliul local și primar, consiliul județean și președintele consiliului județean, precum și între autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile administrației publice de la nivel județean nu există raporturi de subordonare; în relațiile dintre acestea există raporturi de colaborare.

Articolul 86 Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale
(1) Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale sunt:
a) Asociația Comunelor din România;
b) Asociația Orașelor din România;
c) Asociația Municipiilor din România;
d) Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România;
e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.
(2) Autoritățile administrației publice centrale inițiatoare ale unui proiect de act normativ au obligația să consulte structurile asociative prevăzute la alin. (1), cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de supunerea spre adoptare/aprobare a oricărui proiect de act normativ care privește în mod direct administrația publică locală și/sau care are impact asupra colectivităților locale. În cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 10 zile lucrătoare.
(3) Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale cu privire la proiectele de acte normative asupra cărora au fost consultate se motivează în concordanță cu prevederile legale și se pot transmite, prin grija președinților acestora, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire, la autoritatea administrației publice centrale inițiatoare a proiectului de act normativ, respectiv în 7 zile lucrătoare, în cazul proiectelor de acte normative care au caracter urgent.

Articolul 98 Comuna
(1) Comuna este unitatea administrativ-teritorială de bază care cuprinde populația rurală unită prin comunitate de interese și tradiții, alcătuită din unul sau mai multe sate, în funcție de condițiile economice, social-culturale, geografice și demografice. Prin organizarea comunei se asigură dezvoltarea economică, social-culturală și gospodărească a localităților rurale.
(2) Comunele pot avea în componența lor mai multe localități rurale denumite sate, care nu au personalitate juridică.
(3) Satul în care își au sediul autoritățile administrației publice comunale este sat-reședință de comună.

Articolul 106 Autoritățile administrației publice locale din comune, orașe și municipii
(1) Autoritățile administrației publice din comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive.
(2) Consiliile locale și primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.

Articolul 130 Instituțiile publice de interes local
(1) Consiliile locale pot înființa instituții publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor colectivității locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispun.
(2) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul instituțiilor publice de interes local se fac de conducătorii acestora, în condițiile legii.
(3) Numirea, sancționarea, suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, după caz, a conducătorilor instituțiilor prevăzute la alin. (1) se fac de către primar, prin dispoziție, în condițiile legii.

Articolul 133 Tipurile de ședințe ale consiliului local
(1) Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, cel puțin o dată pe lună, la convocarea primarului.
(2) Consiliul local se poate întruni și în ședințe extraordinare la convocarea:
a) primarului;
b) a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție;
c) primarului, ca urmare a solicitării prefectului, în condițiile prevăzute la art. 257 alin. (2).

Articolul 138 Desfășurarea ședințelor consiliului local
(1) Ședințele consiliului local sunt publice.
(2) Caracterul public al ședințelor consiliului local este dat de:
a) accesul celor interesați, în condițiile legii, la procesele- verbale ale ședințelor consiliului local;
b) accesul celor interesați, în condițiile legii, la proiectele de hotărâri, la hotărârile consiliului local, precum și la instrumentele de prezentare și de motivare a acestora;
c) posibilitatea cetățenilor cu domiciliul sau reședința în unitatea/subunitatea administrativ-teritorială respectivă de a asista la ședințele consiliului local și/sau de a le urmări pe internet, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.
(3) Lucrările ședințelor se desfășoară în limba română. În consiliile locale în care consilierii locali aparținând unei minorități naționale reprezintă cel puțin 20% din numărul total, la ședințele consiliului local se poate folosi și limba minorității naționale respective. În aceste cazuri se asigură, prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile, documentele ședințelor de consiliu local se întocmesc și se aduc la cunoștință publică în limba română.
(4) La lucrările consiliului local pot asista și lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean sau reprezentanții acestora, deputații și senatorii, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, conducătorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale, conducătorii compartimentelor de resort și conducătorii organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică din unitățile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile lor de responsabilitate, precum și alte persoane interesate, în condițiile prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
(5) Dezbaterea proiectului de hotărâre sau a problemelor se face, de regulă, în ordinea în care acestea sunt înscrise pe ordinea de zi aprobată în conformitate cu prevederile prezentului cod și ale regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.

(6) Președintele de ședință este obligat să asigure luarea cuvântului de către inițiator pentru susținerea proiectului de hotărâre ori de câte ori acesta o solicită, precum și de către delegatul sătesc, după caz.
(7) Consilierii locali participă la dezbateri în ordinea înscrierii la cuvânt. Consilierii locali sunt obligați ca în cuvântul lor să se refere exclusiv la problema care formează obiectul dezbaterii.
(8) Președintele de ședință are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterii. În acest scop el poate propune consiliului local spre aprobare timpul alocat fiecărui vorbitor, precum și timpul total de dezbatere a proiectului.
(9) Președintele de ședință permite oricând unui consilier local să răspundă într-o problemă de ordin personal, în probleme prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului sau atunci când a fost nominalizat de un alt vorbitor.
(10) Președintele de ședință sau reprezentantul oricărui grup de consilieri locali poate propune încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția consiliului local. Propunerea de încheiere a dezbaterii se supune votului, iar discuțiile se sistează dacă propunerea este adoptată cu majoritate simplă.
(11) Este interzisă adresarea de insulte sau calomnii de către consilierii locali prezenți la ședință, precum și dialogul dintre vorbitori și persoanele aflate în sală.
(12) Asupra proiectelor de hotărâri au loc dezbateri generale și pe articole, consilierii locali, precum și ceilalți inițiatori prezenți la ședință putând formula amendamente de fond sau de formă. Amendamentele se supun votului consiliului local în ordinea în care au fost formulate.
(13) Sinteza dezbaterilor din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul fiecare consilier local în parte se consemnează într-un proces-verbal, semnat de președintele de ședință și de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(14) Președintele de ședință, împreună cu secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale își asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicității celor consemnate.
(15) La începutul fiecărei ședințe, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale supune spre aprobare procesul-verbal al ședinței anterioare. Consilierii locali și primarul au dreptul ca, în cadrul ședinței curente a consiliului local, să conteste conținutul procesului-verbal și să ceară menționarea exactă a opiniilor exprimate în ședința anterioară.
(16) Procesul-verbal semnat de președintele de ședință și de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și documentele care au fost dezbătute în ședința anterioară se depun într-un dosar special al ședinței respective, care se numerotează și se sigilează de președintele de ședință și de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, după aprobarea procesului-verbal sau de către persoana cu atribuții în acest sens, desemnată în condițiile legii.
(17) În termen de 3 zile de la data aprobării procesului-verbal al ședinței, secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale afișează la sediul primăriei și publică pe pagina de internet a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al ședinței.

Articolul 139 Adoptarea hotărârilor consiliului local
(1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul local adoptă hotărâri, cu majoritate absolută sau simplă, după caz.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), hotărârile privind dobândirea sau înstrăinarea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. d), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție.
(3) Se adoptă cu majoritatea absolută prevăzută la art. 5 lit. cc) a consilierilor locali în funcție următoarele hotărâri ale consiliului local:
a) hotărârile privind bugetul local;
b) hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii;
c) hotărârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale;
d) hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;
e) hotărârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului;
f) hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorități publice, cu persoane juridice române sau străine;
g) hotărârile privind administrarea patrimoniului;
h) hotărârile privind exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 92;
i) alte hotărâri necesare bunei funcționări a consiliului local, stabilite prin legi speciale sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
(4) Votul consilierilor locali este individual și poate fi deschis sau secret.
(5) Votul deschis se exprimă prin oricare din următoarele modalități:
a) prin ridicarea mâinii;
b) prin apel nominal, efectuat de președintele de ședință;
c) electronic.
(6) Consiliul local poate stabili ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane sunt luate întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevăzute de lege.
(7) Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot.
(8) Redactarea buletinelor de vot trebuie să fie fără echivoc. Pentru exprimarea opțiunii se folosesc, de regulă, cuvintele da sau nu.
(9) Buletinele de vot se introduc într-o urnă. La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele de vot pe care nu a fost exprimată opțiunea consilierului local sau au fost folosite ambele cuvinte prevăzute la alin. (8).
(10) Abținerile se numără la voturile împotrivă.
(11) Dacă pe parcursul desfășurării ședinței nu este întrunită majoritatea legală necesară pentru adoptarea proiectului de hotărâre, președintele de ședință amână votarea până la întrunirea acesteia.
(12) Dacă în urma dezbaterilor din ședința consiliului local se impun modificări de fond în conținutul proiectului de hotărâre, la propunerea primarului, a secretarului sau a consilierilor locali și cu acordul majorității consilierilor locali prezenți, președintele de ședință retransmite proiectul de hotărâre, în vederea reexaminării de către inițiator și de către compartimentele de specialitate.
(13) Proiectele de hotărâri respinse de consiliul local nu pot fi readuse în dezbaterea acestuia în cursul aceleiași ședințe.

Articolul 140 Semnarea și contrasemnarea hotărârilor consiliului local
(1) După desfășurarea ședinței, hotărârile consiliului local se semnează de către președintele de ședință și se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(2) În cazul în care președintele de ședință refuză, în scris, să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de cel puțin 2 consilieri locali dintre cei care au participat la ședință. Modalitatea de desemnare a acestor consilieri se stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.
(3) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu contrasemnează hotărârea în cazul în care consideră că aceasta este ilegală. În acest caz, în următoarea ședință a consiliului local, depune în scris și expune în fața acestuia opinia sa motivată, care se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

Articolul 154 Rolul primarului
(1) Primarul asigură respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a hotărârilor consiliului local. Primarul dispune măsurile necesare și acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale miniștrilor, ale celorlalți conducători ai autorităților administrației publice centrale, ale prefectului, a dispozițiilor președintelui consiliului județean, precum și a hotărârilor consiliului județean, în condițiile legii.
(2) Pentru punerea în aplicare a activităților date în competența sa prin actele prevăzute la alin. (1), primarul are în subordine un aparat de specialitate.
(3) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcționale încadrate cu funcționari publici și personal contractual.
(4) Primarul conduce instituțiile publice de interes local, precum și serviciile publice de interes local.
(5) Primarul participă la ședințele consiliului local și are dreptul să își exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor înscrise pe ordinea de zi, precum și de a formula amendamente de fond sau de formă asupra oricăror proiecte de hotărâri, inclusiv ale altor inițiatori. Punctul de vedere al primarului se consemnează, în mod obligatoriu, în procesul-verbal al ședinței.
(6) Primarul, în calitatea sa de autoritate publică executivă a administrației publice locale, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române și străine, precum și în justiție.

Articolul 155 Atribuțiile primarului
(1) Primarul îndeplinește următoarele categorii principale de atribuții:
a) atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii;
b) atribuții referitoare la relația cu consiliul local;
c) atribuții referitoare la bugetul local al unității administrativ-teritoriale;
d) atribuții privind serviciile publice asigurate cetățenilor, de interes local;
e) alte atribuții stabilite prin lege.
(2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul:
a) îndeplinește funcția de ofițer de stare civilă și de autoritate tutelară și asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil;
b) îndeplinește atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recensământului;
c) îndeplinește alte atribuții stabilite prin lege.
(3) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:
a) prezintă consiliului local, în primul trimestru al anului, un raport anual privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale, care se publică pe pagina de internet a unității administrativ-teritoriale în condițiile legii;
b) participă la ședințele consiliului local și dispune măsurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea în bune condiții a acestora;
c) prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informări;
d) elaborează, în urma consultărilor publice, proiectele de strategii privind starea economică, socială și de mediu a unității administrativ-teritoriale, le publică pe site-ul unității administrativ-teritoriale și le supune aprobării consiliului local.
(4) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:
a) exercită funcția de ordonator principal de credite;
b) întocmește proiectul bugetului unității administrativ-teritoriale și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local, în condițiile și la termenele prevăzute de lege;
c) prezintă consiliului local informări periodice privind execuția bugetară, în condițiile legii;
d) inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele unității administrativ-teritoriale;
e) verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât și a sediului secundar.
(5) În exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:
a) coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local;
b) ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență;
c) ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la 129 alin. (6) și (7);
d) ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenței statistice, inspecției și controlului furnizării serviciilor publice de interes local prevăzute la 129 alin. (6) și (7), precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al unității administrativ-teritoriale;
e) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local;
f) asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local și acționează pentru respectarea prevederilor acestora;
g) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competența sa prin lege și alte acte normative, ulterior verificării și certificării de către compartimentele de specialitate din punctul de vedere al regularității, legalității și de îndeplinire a cerințelor tehnice;
h) asigură realizarea lucrărilor și ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecției mediului și gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetățenilor.
(6) Primarul desemnează funcționarii publici anume împuterniciți să ducă la îndeplinire obligațiile privind comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură, în condițiile Legii nr. 135/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(7) Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuțiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, precum și cu autoritățile administrației publice locale și județene.
(8) Numirea conducătorilor instituțiilor publice de interes local, respectiv ai serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului sau examenului organizat potrivit procedurilor și criteriilor aprobate de consiliul local la propunerea primarului, în condițiile părții a VI-a titlul II capitolul VI sau titlul III capitolul IV, după caz.

Articolul 156 Atribuțiile primarului în calitate de reprezentant al statului
(1) În exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelară și de ofițer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea și desfășurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecție civilă, precum și a altor atribuții stabilite prin lege, primarul acționează și ca reprezentant al statului în comuna, în orașul sau în municipiul în care a fost ales.
(2) În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condițiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.

Articolul 195 Limba oficială și folosirea limbii minorităților naționale
(1) În raporturile dintre cetățeni și autoritățile administrației publice locale se folosește limba română.
(2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, în raporturile lor cu autoritățile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate acestora, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba minorității naționale respective și primesc răspunsul atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective.
(3) În scopul exercitării dreptului prevăzut la alin. (2), autoritățile publice și entitățile prevăzute la art. 94 au obligația să pună la dispoziția cetățenilor aparținând unei minorități naționale formulare și texte administrative de uz curent în format bilingv, respectiv în limba română și în limba minorității naționale.
(4) Lista formularelor și a tipurilor de texte administrative de uz curent, care se utilizează conform alin. (3), se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Departamentului pentru Relații Interetnice elaborată în colaborare cu Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale, cu avizul ministerelor cu atribuții în domeniul administrației publice, finanțe publice și afaceri interne.
(5) În condițiile prevăzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul sunt încadrate și persoane care cunosc limba minorității naționale respective.
(6) Autoritățile administrației publice locale asigură inscripționarea denumirii localităților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public atât în limba română, cât și în limba minorității naționale respective, în condițiile prevăzute la alin. (2).
(7) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba română, sub sancțiunea nulității.

Articolul 196 Tipurile de acte administrative
(1) În exercitarea atribuțiilor ce le revin, autoritățile administrației publice locale adoptă sau emit, după caz, acte administrative cu caracter normativ sau individual, după cum urmează:
a) consiliul local și consiliul județean adoptă hotărâri;
b) primarul și președintele consiliului județean emit dispoziții.(2) În organizarea executării sau executării în concret a legii, autoritățile deliberative și cele executive adoptă, emit sau încheie, după caz, și alte acte juridice prin care se nasc, se modifică sau se sting drepturi și obligații.

Articolul 201 Mandatul aleșilor locali
Mandatul primarului, consilierului local, președintelui consiliului județean și al consilierului județean este de 4 ani și se exercită în condițiile legii.

Articolul 202 Condiții speciale de exercitare a mandatului aleșilor locali
(1) Consiliul local sau consiliul județean, primarul, precum și președintele consiliului județean aleși în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvării consiliului local sau județean, respectiv a vacanței funcției de primar ori de președinte al consiliului județean, încheie mandatul precedentei autorități a administrației publice locale.
(2) Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul sau președintele consiliului județean, aleși în urma organizării unor noi unități administrativ-teritoriale, își exercită mandatul numai până la organizarea următoarelor alegeri locale generale.

Articolul 206 Legitimația și semnul distinctiv ale aleșilor locali
(1) După depunerea jurământului de primar, respectiv de președintele consiliului județean, acestora li se înmânează legitimația, semnată de președintele ședinței în care a fost adoptat modelul acesteia, un semn distinctiv al calității de primar, respectiv de președinte al consiliului județean, pe care aceștia au dreptul să le poarte, potrivit legii, pe întreaga durată a mandatului, precum și o eșarfă, în culorile drapelului național al României. Legitimația primarului, respectiv a președintelui consiliului județean este înmânată de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(2) După alegerea viceprimarului, respectiv a vicepreședintelui consiliului județean, acestuia i se înmânează legitimația, semnată de primar sau președintele consiliului județean, după caz, precum și un semn distinctiv al calității de viceprimar, respectiv de vicepreședinte al consiliului județean. Legitimația viceprimarului, respectiv a vicepreședintelui consiliului județean este înmânată de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) După declararea ca legal constituit a consiliului local sau județean, după caz, consilierilor în funcție li se eliberează o legitimație care atestă calitatea de membru al consiliului local, respectiv al consiliului județean, semnată de primar sau de președintele consiliului județean, după caz, și primesc un semn distinctiv al calității lor de reprezentanți aleși ai colectivității locale, pe care au dreptul să îl poarte pe întreaga durată a mandatului.
(4) Modelul legitimației de primar, de viceprimar, de președinte al consiliului județean, de vicepreședinte al consiliului județean, de consilier local, respectiv de consilier județean și modelul semnului distinctiv pentru aceștia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(5) Cheltuielile pentru confecționarea legitimațiilor, semnelor distinctive, respectiv a eșarfelor se suportă din bugetul local.
(6) Legitimația și semnul distinctiv se pot păstra, după încetarea mandatului, cu titlu evocativ.
(7) Eșarfa în culorile drapelului național al României se poartă în mod obligatoriu la Ziua Națională a României, la solemnități, recepții, ceremonii publice și la celebrarea căsătoriilor, indiferent de locul de desfășurare a acestora.

Articolul 207 Protecția aleșilor locali
(1) Libertatea de opinie în exercitarea mandatului alesului local pentru soluționarea și gestionarea treburilor publice în interesul colectivității locale pe care o reprezintă este garantată.
(2) Aleșii locali nu pot fi trași la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(3) Reținerea, dispunerea măsurii arestării preventive, a arestului la domiciliu sau trimiterea în judecată penală a aleșilor locali, precum și faptele săvârșite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoștință atât autorității administrației publice din care fac parte, cât și prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective.
(4) Pe întreaga durată a mandatului, aleșii locali se consideră în exercițiul autorității publice și se bucură de protecția prevăzută de lege.
(5) De aceeași protecție prevăzută la alin. (4) beneficiază și membrii familiei alesului local – soț, soție și copii – în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmărește nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în legătură cu exercitarea mandatului său.

Articolul 208 Grupurile de consilieri locali sau consilieri județeni
(1) Consilierii locali și consilierii județeni se pot constitui în grupuri, în funcție de partidele sau alianțele politice pe ale căror liste au fost aleși, dacă sunt în număr de cel puțin 3.
(2) Consilierii locali și consilierii județeni care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) pot constitui un grup prin asociere.
(3) Grupul de consilieri locali, respectiv județeni este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorității membrilor grupului.
(4) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și consilierilor independenți.
(5) Consilierii locali și consilierii județeni nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intra în consiliu cu cel puțin un consilier.
(6) În cazul fuzionării, două sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliul local sau în consiliul județean sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct.

Articolul 211 Dreptul de inițiativă în promovarea actelor administrative
Aleșii locali au dreptul de inițiativă în promovarea actelor administrative, individual sau în grup.

Articolul 217 Formarea profesională
(1) Aleșii locali au dreptul la pregătire, formare și perfecționare profesională.
(2) Aleșii locali beneficiază de plata programelor de pregătire, formare și perfecționare profesională organizate în condițiile legii, în decursul mandatului, a cheltuielilor de transport, cazare, masă, a indemnizațiilor de delegare sau deplasare, după caz, în condițiile legii.
(3) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să prevadă în bugetul local sumele necesare pentru programele de pregătire, formare și perfecționare profesională organizate de Institutul Național de Administrație sau alți furnizori de formare și perfecționare profesională în decursul mandatului, cheltuielile prevăzute la alin. (2) destinate aleșilor locali, organizate la inițiativa ori în interesul autorității sau instituției publice.

Articolul 218 Accesul la informații
(1) Dreptul aleșilor locali de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.
(2) Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile, serviciile publice, precum și persoanele juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corectă a aleșilor locali, potrivit competențelor ce le revin, asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes local.

Articolul 219 Dreptul la asociere
Aleșii locali se pot asocia liber în partide politice și în alte forme de asociere, în condițiile legii.

Articolul 220 Respectarea legii
(1) Aleșii locali sunt obligați să respecte Constituția și legile țării, precum și să se supună regulilor de curtoazie și disciplină și să nu folosească în cuvântul lor sau în relațiile cu cetățenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase.
(2) Consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să respecte regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, respectiv a consiliului județean, după caz.

Articolul 221 Participarea la lucrările consiliului local sau ale consiliului județean și ale comisiilor de specialitate
Consilierii locali și consilierii județeni, președinții consiliilor județene și vicepreședinții consiliilor județene, precum și viceprimarii nu pot lipsi de la lucrările consiliului local, respectiv ale consiliului județean sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte, cu excepția situațiilor prevăzute în regulamentul de organizare și funcționare.

Articolul 222 Buna-credință și fidelitatea
Consilierii locali și consilierii județeni, aflați în serviciul colectivității locale, precum și primarii și președinții consiliilor județene, după caz, în calitatea lor de reprezentanți legali ai unităților/subunităților administrativ-teritoriale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea competențelor autorităților administrației publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, după caz, cu bună-credință și fidelitate față de țară și de colectivitatea care i-a ales.

Articolul 223 Probitatea și discreția profesională
Aleșii locali sunt obligați la probitate și discreție profesională.

Articolul 224 Cinstea și corectitudinea
(1) În exercitarea mandatului, aleșii locali sunt obligați să dea dovadă de cinste și corectitudine; este interzis alesului local să ceară, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje.
(2) Aleșii locali nu pot face uz și nu se pot prevala de această calitate în exercitarea unei activități de interes personal.

Articolul 225 Dispoziții privind obligațiile de informare pentru aleșii locali
(1) Aleșii locali sunt obligați ca, în exercitarea mandatului, să organizeze periodic, cel puțin o dată pe trimestru, întâlniri cu cetățenii, să acorde audiențe și să prezinte în consiliul local, respectiv în consiliul județean o informare privind problemele ridicate la întâlnirea cu cetățenii.
(2) Fiecare consilier local, respectiv consilier județean, precum și viceprimarii, respectiv vicepreședinții consiliului județean sunt obligați să prezinte un raport anual de activitate, care este făcut public prin grija secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) Fiecare primar prezintă anual, în fața autorității deliberative, un raport privind starea economică, socială și de mediu a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale. Fiecare președinte al consiliului județean prezintă anual în fața autorității deliberative un raport privind modul de îndeplinire a atribuțiilor sale.
(4) În urma efectuării unor deplasări în străinătate pentru exercitarea unor atribuții stabilite prin lege, aleșii locali sunt obligați să prezinte la prima ședință ordinară a autorității deliberative o informare privind deplasările efectuate. Termenul maxim de prezentare a informării este de 45 de zile de la data încheierii deplasării.
(5) În cazul nerespectării prevederilor alin. (4), aleșii locali suportă cheltuielile deplasării.

Articolul 226 Transparența activității
(1) Primarul, respectiv președintele consiliului județean este obligat ca, prin intermediul secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și al aparatului de specialitate, să pună la dispoziție consilierilor locali, respectiv consilierilor județeni, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului în condițiile legii.
(2) Consilierii locali, respectiv consilierii județeni pot adresa întrebări și interpelări primarului, viceprimarului, respectiv președintelui consiliului județean, vicepreședinților consiliului județean, după caz.
(3) Răspunsul solicitat în conformitate cu prevederile alin. (2) se transmite, de regulă, imediat sau, dacă nu este posibil, la următoarea ședință a consiliului local, respectiv a consiliului județean.
(4) Cel interpelat are obligația de a răspunde în scris sau, după caz, oral până cel mai târziu la următoarea ședință a consiliului local, respectiv a consiliului județean.

Articolul 227 Regimul incompatibilităților aplicabil aleșilor locali
(1) Regimul incompatibilităților aplicabil funcției de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean, consilier local și consilier județean, după caz, este cel prevăzut în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese pentru persoanele care ocupă funcțiile prevăzute la alin. (1) se fac în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare, și ale prezentului cod.
(3) Prin activități în domeniul didactic pe care primarul și viceprimarul, primarul general și viceprimarul municipiului București, președintele și vicepreședintele consiliului județean le pot desfășura, în condițiile legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, se înțeleg activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2).

Articolul 228 Regimul general aplicabil conflictului de interese pentru aleșii locali
(1) Alesul local aflat în conflict de interese în condițiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, are obligația să se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru:
a) soț, soție sau rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv;
b) orice persoană fizică sau juridică față de care alesul local are calitatea de debitor al unei obligații;
c) o societate la care deține calitatea de asociat unic ori funcția de administrator sau de la care obține venituri;
d) o altă autoritate din care face parte;
e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care face parte, care a făcut o plată către acesta sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestuia;
f) asociație sau fundație din care face parte.
(2) În exercitarea funcției, consilierul local sau consilierul județean aflat în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) are obligația să anunțe la începutul ședinței consiliului local, respectiv a consiliului județean interesul personal pe care îl are la adoptarea hotărârii respective, anunț care se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței.
(3) Ulterior anunțării interesului personal, consilierul local sau județean nu mai este luat în calcul pentru cvorumul necesar adoptării hotărârii consiliului cu privire la care acesta și-a anunțat interesul și nu are drept de vot la adoptarea acestei hotărâri.
(4) Actele administrative emise ori adoptate sau actele juridice încheiate cu încălcarea prevederilor alin. (1) sunt lovite de nulitate absolută în condițiile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.
(5) Fapta aleșilor locali de a încălca prevederile alin. (1) și legislația în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară și se sancționează cu diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.

Articolul 229 Declarația de interese și declarația de avere
Aleșii locali au obligația să întocmească, să depună și să actualizeze declarații de avere și declarații de interese în conformitate cu prevederile Legii nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 230 Sancțiuni pentru nedepunerea declarației de avere și a declarației de interese
Nerespectarea prevederilor legale referitoare la procedura de depunere a declarației de avere și de interese prevăzute de lege atrage sancțiunile prevăzute de Legea nr. 176/2010, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul 231 Tipurile de răspundere a aleșilor locali
Aleșii locali răspund, după caz, administrativ, civil sau penal pentru faptele săvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii și ale prezentului cod.

Articolul 232 Răspunderea consilierilor locali și a consilierilor județeni
(1) Consilierii locali, respectiv consilierii județeni răspund în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte și pentru hotărârile pe care le-au votat.
(2) În procesul-verbal al ședinței consiliului local, respectiv a consiliului județean se consemnează rezultatul votului, iar, la cererea consilierului local, respectiv a consilierului județean, se menționează în mod expres votul acestuia.

Articolul 233 Sancțiunile disciplinare aplicabile consilierilor locali și consilierilor județeni
(1) Pentru încălcarea de către consilierii locali, respectiv de către consilierii județeni a prevederilor prezentului cod, a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese și a prevederilor regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local sau a consiliului județean, după caz, consiliul local sau consiliul județean poate aplica următoarele sancțiuni disciplinare:
a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) eliminarea din sala de ședință;
e) excluderea temporară de la lucrările consiliului și ale comisiei de specialitate;
f) diminuarea indemnizației lunare cu 10% pentru maximum 6 luni;
g) retragerea indemnizației lunare pentru una sau două luni.
(2) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se aplică de către președintele de ședință, iar cele de la alin. (1) lit. e)-g) de către consiliul local, respectiv de către consiliul județean, prin hotărâre.
(3) Sancțiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-e) sunt aplicabile și viceprimarilor și vicepreședinților consiliilor județene, după caz.
(4) Pentru aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e), cazul se transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate și aspectele juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicațiilor furnizate de cel în cauză.

Articolul 240 Răspunderea aferentă actelor administrative
(1) Primarul, președintele consiliului județean, respectiv președintele de ședință al consiliului local, după caz, prin semnare, învestește cu formulă de autoritate executarea actelor administrative emise sau adoptate în exercitarea atribuțiilor care îi revin potrivit legii.
(2) Aprecierea necesității și oportunitatea adoptării și emiterii actelor administrative aparține exclusiv autorităților deliberative, respectiv executive. Întocmirea rapoartelor sau a altor documente de fundamentare prevăzute de lege, contrasemnarea sau avizarea pentru legalitate și semnarea documentelor de fundamentare angajează răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a semnatarilor, în cazul încălcării legii, în raport cu atribuțiile specifice.
(3) Actele autorităților administrației publice locale angajează, în condițiile legii, răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz, a funcționarilor publici și personalului contractual din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean care, cu încălcarea prevederilor legale, fundamentează din punct de vedere tehnic și al legalității emiterea sau adoptarea lor sau contrasemnează ori avizează, după caz, pentru legalitate aceste acte.
(4) În cazul în care printr-un act administrativ al autorităților administrației publice locale emis sau adoptat fără a fi fundamentat, contrasemnat sau avizat din punct de vedere tehnic sau al legalității s-au produs consecințe vătămătoare, este angajată răspunderea juridică a autorității executive sau autorității deliberative, după caz, în condițiile legii și ale prezentului cod.
(5) Funcționarii publici sau personalul contractual, după caz, responsabili cu operațiunile prevăzute la alin. (3) pot formula obiecții ori refuza efectuarea acestora în condițiile art. 490, respectiv art. 553.
(6) Prevederile alin. (1) –(5) se aplică și în cazul altor acte administrative sau asimilate acestora în condițiile legii emise, respectiv adoptate de autoritățile administrației publice locale.

Articolul 242 Dispoziții generale aplicabile secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale
(1) Fiecare unitate administrativ-teritorială și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar general salarizat din bugetul local, funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice, administrative sau științe politice, ce asigură respectarea principiului legalității în activitatea de emitere și adoptare a actelor administrative, stabilitatea funcționării aparatului de specialitate al primarului sau, după caz, al consiliului județean, continuitatea conducerii și realizarea legăturilor funcționale între compartimentele din cadrul acestora.
(2) Perioada în care persoana cu studii superioare juridice sau administrative sau științe politice ocupă funcția publică de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale constituie vechime în specialitatea studiilor.
(3) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu poate fi soț, soție sau rudă până la gradul al II-lea cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu președintele sau vicepreședintele consiliului județean, sub sancțiunea eliberării din funcție.
(4) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcție.
(5) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și regimul disciplinar ale secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile părții a VI-a, titlul II.
(6) Prin excepție de la prevederile alin. (5) pentru secretarii generali ai unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale numiți în condițiile art. 147 alin. (5) și art. 186 alin. (5), suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și regimul disciplinar ale acestora se fac de către prefect cu respectarea prevederilor părții a VI-a, titlul II.

Articolul 243 Atribuțiile secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale
(1) Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții:
a) avizează proiectele de hotărâri și contrasemnează pentru legalitate dispozițiile primarului, respectiv ale președintelui consiliului județean, hotărârile consiliului local, respectiv ale consiliului județean, după caz;
b) participă la ședințele consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
c) asigură gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre consiliul local și primar, respectiv consiliul județean și președintele acestuia, precum și între aceștia și prefect;
d) coordonează organizarea arhivei și evidența statistică a hotărârilor consiliului local și a dispozițiilor primarului, respectiv a hotărârilor consiliului județean și a dispozițiilor președintelui consiliului județean;
e) asigură transparența și comunicarea către autoritățile, instituțiile publice și persoanele interesate a actelor prevăzute la a);
f) asigură procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului județean, și efectuarea lucrărilor de secretariat, comunicarea ordinii de zi, întocmirea procesului-verbal al ședințelor consiliului local, respectiv ale consiliului județean, și redactarea hotărârilor consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
g) asigură pregătirea lucrărilor supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului județean, și comisiilor de specialitate ale acestuia;
h) poate atesta, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, actul constitutiv și statutul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială în cadrul căreia funcționează;
i) poate propune primarului, respectiv președintelui consiliului județean înscrierea unor probleme în proiectul ordinii de zi a ședințelor ordinare ale consiliului local, respectiv ale consiliului județean;
j) efectuează apelul nominal și ține evidența participării la ședințele consiliului local, respectiv ale consiliului județean a consilierilor locali, respectiv a consilierilor județeni;
k) numără voturile și consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă președintelui de ședință, respectiv președintelui consiliului județean sau, după caz, înlocuitorului de drept al acestuia;
l) informează președintele de ședință, respectiv președintele consiliului județean sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia, cu privire la cvorumul și la majoritatea necesare pentru adoptarea fiecărei hotărâri a consiliului local, respectiv a consiliului județean;
m) asigură întocmirea dosarelor de ședință, legarea, numerotarea paginilor, semnarea și ștampilarea acestora;
n) urmărește ca la deliberarea și adoptarea unor hotărâri ale consiliului local, respectiv ale consiliului județean să nu ia parte consilierii locali sau consilierii județeni care se încadrează în dispozițiile 228 alin. (2); informează președintele de ședință, sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia cu privire la asemenea situații și face cunoscute sancțiunile prevăzute de lege în asemenea cazuri;
o) certifică conformitatea copiei cu actele originale din arhiva unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale;
p) alte atribuții prevăzute de lege sau însărcinări date prin acte administrative de consiliul local, de primar, de consiliul județean sau de președintele consiliului județean, după caz.(2) Prin derogare de la prevederile 21 alin. (2) din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, în situațiile prevăzute la art. 147 alin. (1) și (2) sau, după caz, la art. 186 alin. (1) și (2), secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale îndeplinește funcția de ordonator principal de credite pentru activitățile curente.
(3) Secretarul general al comunei, al orașului, al municipiului, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului comunică o sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale camerei notarilor publici, precum și oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, în a cărei circumscripție teritorială defunctul a avut ultimul domiciliu:
a) în termen de 30 de zile de la data decesului unei persoane, în situația în care decesul a survenit în localitatea de domiciliu;
b) la data luării la cunoștință, în situația în care decesul a survenit pe raza altei unități administrativ-teritoriale;
c) la data primirii sesizării de la oficiul teritorial, în a cărei rază de competență teritorială se află imobilele defuncților înscriși în cărți funciare înființate ca urmare a finalizării înregistrării sistematice.(4) Sesizarea prevăzută la (3) cuprinde:
a) numele, prenumele și codul numeric personal ale defunctului;
b) data decesului, în format zi, lună, an;
c) data nașterii, în format zi, lună, an;
d) ultimul domiciliu al defunctului;
e) bunurile mobile sau imobile ale defunctului înregistrate în evidențele fiscale sau, după caz, în registrul agricol;
f) date despre eventualii succesibili, în format nume, prenume și adresa la care se face citarea.
(5) Atribuția prevăzută la alin. (3) poate fi delegată către una sau mai multe persoane care exercită atribuții delegate de ofițer de stare civilă, prin dispoziția primarului la propunerea secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(6) Primarul urmărește îndeplinirea acestei atribuții de către secretarul general al comunei, al orașului, al municipiului, respectiv al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiului sau, după caz, de către ofițerul de stare civilă delegat, în condițiile alin. (5).
(7) Neîndeplinirea atribuției prevăzute la alin. (3) atrage sancționarea disciplinară și contravențională a persoanei responsabile.
(8) Secretarii generali ai comunelor și cei ai orașelor unde nu funcționează birouri ale notarilor publici îndeplinesc, la cererea părților, următoarele acte notariale:
a) legalizarea semnăturilor de pe înscrisurile prezentate de părți, în vederea acordării de către autoritățile administrației publice locale de la nivelul comunelor și orașelor a beneficiilor de asistență socială și/sau serviciilor sociale;
b) legalizarea copiilor de pe înscrisurile prezentate de părți, cu excepția înscrisurilor sub semnătură privată.

Articolul 244 Atribuțiile, numirea și eliberarea din funcție a administratorului public
(1) La nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, primarul, respectiv președintele consiliului județean poate propune consiliului local, consiliului județean, după caz, înființarea funcției de conducere de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate.
(2) Persoanele care pot ocupa funcția de administrator public, de regulă, trebuie să fi absolvit studii superioare economice, administrative, tehnice sau juridice.
(3) Numirea în funcție a administratorului public se face prin dispoziția primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, după caz, care are ca anexă un contract de management cu respectarea cerințelor specifice prevăzute la art. 543.
(4) Contractul de management se încheie între primar, respectiv președintele consiliului județean, după caz, și administratorul public pe durată determinată. Durata contractului de management al administratorului public nu poate depăși durata mandatului primarului, a președintelui consiliului județean, după caz, în timpul căruia a fost numit.
(5) În baza contractului de management, administratorul public poate îndeplini atribuții de coordonare a unor compartimente ale aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local, respectiv județean, după caz.
(6) Primarul, respectiv președintele consiliului județean poate delega către administratorul public, în condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
(7) Se exceptează funcția de administrator public de la încadrarea în procentul de 12% alocat funcțiilor de conducere prevăzut la art. 391.
(8) Eliberarea din funcție a administratorului public se face prin dispoziția primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, după caz și intervine în următoarele situații:
a) în situația în care durata contractului de management a expirat;
b) ca urmare a condamnării definitive pentru una dintre infracțiunile prevăzute la 542 alin. (1) lit. f);
c) în situația în care administratorul public nu își îndeplinește obligațiile stabilite în sarcina sa prin contractul de management;
d) în alte situații prevăzute de lege.
(9) Prevederile alin. (1)–(8) se aplică în mod corespunzător și subdiviziunilor administrativ-teritoriale.

Articolul 247 Inițiativa cetățenească
(1) Cetățenii pot propune consiliilor locale și consiliilor județene pe a căror rază teritorială domiciliază, spre dezbatere și adoptare, proiecte de hotărâri.
(2) Promovarea unui proiect de hotărâre se poate face de unul sau de mai mulți cetățeni cu drept de vot, dacă acesta este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu drept de vot înscrisă în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea administrativ-teritorială.
(3) Inițiatorii depun la secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale forma propusă pentru proiectul de hotărâre. Proiectul se afișează spre informare publică prin grija secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(4) Inițiatorii asigură întocmirea listelor de susținători pe formulare puse la dispoziție de secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(5) Listele de susținători cuprind numele, prenumele și domiciliul, seria și numărul actului de identitate și semnăturile susținătorilor.
(6) Listele de susținători pot fi semnate numai de cetățenii cu drept de vot înscriși în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea/subdiviziunea administrativ-teritorială, al cărei consiliu local sau județean, după caz, urmează să dezbată proiectul de hotărâre în cauză.
(7) După depunerea documentației și verificarea acesteia de către secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, proiectul de hotărâre urmează procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau județean, după caz.

Articolul 248 Adunările cetățenești
(1) Cetățenii comunei sau orașului pot fi consultați și prin adunări cetățenești organizate pe sate, în mediul rural, și pe cartiere sau străzi, în mediul urban.
(2) Convocarea și organizarea adunărilor cetățenești se fac de către primar, la inițiativa acestuia ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcție.
(3) Convocarea adunării cetățenești se face prin aducerea la cunoștință publică a scopului, datei și a locului unde urmează să se desfășoare aceasta.
(4) Adunarea cetățenească este valabil constituită în prezenta majorității cetățenilor cu drept de vot și adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenți.
(5) Propunerile se consemnează într-un proces-verbal și se înaintează primarului, care le supune dezbaterii consiliului local în prima ședință, în vederea stabilirii modalităților concrete de realizare și de finanțare, dacă este cazul.
(6) Soluția adoptată de consiliul local se aduce la cunoștință publică prin grija secretarului general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

Procedura de organizare și publicare a monitoarelor oficiale ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, în format electronic

Articolul 1
(1) Monitorul Oficial Local se cuprinde în structura paginii de internet a fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale, ca etichetă distinctă, în prima pagină a meniului, în prima linie, în partea dreaptă.
(2) La activarea etichetei „MONITORUL OFICIAL LOCAL“ se deschid șase subetichete:
a) STATUTUL UNITĂȚII ADMINISTRATIV-TERITORIALE;
b) „REGULAMENTELE PRIVIND PROCEDURILE ADMINISTRATIVE“, unde se publică Regulamentul cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele și circulația proiectelor de hotărâri ale autorității deliberative, precum și Regulamentul cuprinzând măsurile metodologice, organizatorice, termenele și circulația proiectelor de dispoziții ale autorității executive;
c) „HOTĂRÂRILE AUTORITĂȚII DELIBERATIVE“, unde se publică actele administrative adoptate de consiliul local, de Consiliul General al Municipiului București sau de consiliul județean, după caz, atât cele cu caracter normativ, cât și cele cu caracter individual; aici se publică Registrul pentru evidența proiectelor de hotărâri ale autorității deliberative, precum și Registrul pentru evidența hotărârilor autorității deliberative;
d) „DISPOZIȚIILE AUTORITĂȚII EXECUTIVE“, unde se publică actele administrative emise de primar, de primarul general sau de președintele consiliului județean, după caz, cu caracter normativ; aici se publică Registrul pentru evidența proiectelor de dispoziții ale autorității executive, precum și Registrul pentru evidența dispozițiilor autorității executive;
e) „DOCUMENTE ȘI INFORMAȚII FINANCIARE“, prin care se asigură îndeplinirea obligațiilor privind procedurile de publicare a bugetelor locale, potrivit legii;
f) „ALTE DOCUMENTE“, unde se publică documentele prevăzute la (3).
(3) La subeticheta prevăzută la alin. (2) lit. f), „ALTE DOCUMENTE“, se asigură:
a) publicarea Registrului privind înregistrarea refuzurilor de a semna/contrasemna/aviza actele administrative, precum obiecțiile cu privire la legalitate, efectuate în scris;
b) publicarea Registrului pentru consemnarea propunerilor, sugestiilor sau opiniilor cu privire la proiectele hotărârilor autorității deliberative și dispozițiilor autorității executive, numai în cazul celor cu caracter normativ;
c) informarea în prealabil, din oficiu, asupra problemelor de interes public care urmează să fie dezbătute de autoritățile administrației publice locale;
d) informarea în prealabil, din oficiu, asupra proiectelor de acte administrative, cu caracter normativ;
e) publicarea minutelor în care se consemnează, în rezumat, punctele de vedere exprimate de participanți la o ședință publică;
f) publicarea proceselor-verbale ale ședințelor autorității deliberative;
g) publicarea declarațiilor de căsătorie;
h) publicarea oricăror altor documente neprevăzute la a)-g) și care, potrivit legii, fac obiectul aducerii la cunoștință publică;
i) publicarea oricăror altor documente neprevăzute la a)-h) a căror aducere la cunoștință publică se apreciază de către autoritățile administrației publice locale ca fiind oportună și necesară.
(4) Pe pagina de internet a ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice se include o etichetă „Monitorul Oficial Local“ în care se vor introduce linkurile către fiecare etichetă a fiecărei pagini de internet „Monitorul Oficial Local“ a fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale.
(5) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (4), ordonatorii principali de credite transmit ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice linkul respectiv, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei proceduri.
(6) Orice modificare a linkului transmis conform alin. (5) se comunică, în termen de 15 zile de la realizarea acesteia, ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice, care actualizează, în termen de 10 zile de la primire, pe pagina de internet a ministerului linkul transmis.

Articolul 2
(1) Actele administrative, precum și orice alte documente prevăzute la art. 1 alin. (2) se redactează și se publică cu respectarea tuturor cerințelor impuse de prevederile legislației privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.
(2) Toate datele din Monitorul Oficial Local trebuie să fie corecte din punctul de vedere al proprietății termenilor utilizați, sub aspect gramatical, ortografic, ortoepic și, după caz, sub aspectul punctuației, conform normelor academice în vigoare, potrivit legislației privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice.
(3) Sistemul informatic care gestionează Monitorul Oficial Local respectă prevederile legislației privind utilizarea Codificării standardizate a setului de caractere în documentele în formă electronică.
(4) În cazul unităților administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă, „MONITORUL OFICIAL LOCAL“ se publică, cu respectarea dispozițiilor art. 1, atât în limba română, cât și în limba persoanelor aparținând minorității naționale în cauză. Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător în ceea ce privește varianta publicată în limba persoanelor aparținând minorității naționale.

Articolul 3
(1) În structura funcțională a fiecărei unități/subdiviziuni administrativ-teritoriale se instituie un compartiment pentru monitorizarea procedurilor administrative, iar persoana/persoanele din acest compartiment de specialitate care are/au ca atribuții organizarea Monitorului Oficial Local, precum și asigurarea publicării oricăror documente, potrivit prevederilor prezentului cod, se stabilesc prin dispoziție a autorității executive. Secretarul general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale și persoanele desemnate de autoritatea executivă au responsabilitatea respectării prevederilor legale cu privire la organizarea și publicarea Monitorului Oficial Local.
(2) Cheltuielile ocazionate de punerea în aplicare a prezentei proceduri se asigură din bugetul local al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale.
(3) Identificarea persoanelor semnatare și/sau cosemnatare, după caz, a actelor administrative, se asigură prin înscrierea întocmai a identității lor, în formatul: prenumele și numele.

Articolul 4
(1) În cazul în care, prin intermediul paginii de internet a unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, se asigură publicitate pentru persoanele fizice sau juridice, după caz, prin hotărâre a autorității deliberative, la propunerea autorității executive, se stabilesc taxe speciale, în condițiile legislației privind finanțele publice locale, care se fac venituri la bugetul local respectiv.
(2) Nu se pot stabili taxe speciale pentru publicarea pe pagina de internet a declarației de căsătorie ori pentru încheierea căsătoriei, indiferent de locul unde aceasta are loc.

Articolul 5
(1) Numerotarea actelor administrative, pe fiecare emitent în parte, se face în ordinea datării lor, separat pe fiecare an calendaristic, iar publicarea în Monitorul Oficial Local se asigură strict în ordine crescătoare a numerelor naturale, astfel încât la deschiderea dosarului electronic, primul document din listă, de jos în sus, să corespundă nr. 1, după cum primul document din listă, de sus în jos, să corespundă ultimului act administrativ publicat, în ordinea cronologică a datelor.
(2) Publicarea oricărui act administrativ se face în format „pdf“ editabil pentru a se păstra macheta și aspectul documentului intacte, astfel încât acesta să arate exact așa cum a fost realizat și să poată fi tipărit corect de oricine și de oriunde, fără să cuprindă semnăturile olografe ale persoanelor, asigurându-se respectarea reglementărilor în materia protecției datelor personale.

Articolul 6
(1) Pentru punerea în aplicare a prezentei proceduri, prin ordin comun al ministrului cu atribuții în domeniul administrației publice și al ministrului cu atribuții în domeniul afacerilor interne se pot aproba norme și instrucțiuni.
(2) Orice documente prevăzute de prezenta procedură, inclusiv registrele, se administrează obligatoriu și în format electronic.
(3) Sistemul de luare a deciziilor, sistemele informatice, precum și procedurile administrative conexe organizării și funcționării Monitorului Oficial Local sunt supuse controlului intern, potrivit legii.

Articolul 1
(1) Orice text scris sau vorbit în limba română, având caracter de interes public, în sensul prevăzut la art. 2, trebuie să fie corect din punct de vedere al proprietății termenilor, precum și sub aspect gramatical, ortoepic și, după caz, sub aspectul punctuației și ortografic, conform normelor academice în vigoare.
(2) Orice text scris sau vorbit într-o limbă străină, indiferent de dimensiuni, având caracter de interes public, trebuie să fie însoțit de traducerea sau de adaptarea în limba română.

Articolul 2
În sensul prezentei legi, prin text cu caracter de interes public se înțelege orice text care, în cadrul unor atribuții de serviciu, este afișat, expus, difuzat sau rostit în locuri publice ori prin mijloace de informare în masă, având ca scop aducerea la cunoștința publicului a unei denumiri, a unei informații sau a unui mesaj, cu conținut direct ori indirect publicitar.

Articolul 3
Emisiunile de televiziune transmise în limbi străine de posturile românești sau emisiunile posturilor străine transmise sub licență audiovizuală românească trebuie să fie subtitrate în limba română; în situații de urgență se va recurge la traducerea simultană.

Articolul 4
Denumirea, instrucțiunile și alte explicații în limbi străine, relevante pentru consumatorul român, referitoare la produsele comerciale de proveniență străină, vor fi însoțite de traducerea în limba română, potrivit legislației în vigoare.

Articolul 5
Nu fac obiectul prezentei legi:
a) denumirile mărcilor înregistrate;
b) textele având caracter științific, literar-artistic, cultural și religios;
c) publicațiile redactate integral sau parțial în limbi străine, inclusiv cele ale minorităților naționale;
d) programele difuzate pe cale radioelectrică, terestră sau prin satelit, preluate și difuzate prin serviciile de comunicație audiovizuală prin cablu;
e) emisiunile de radiodifuziune transmise în limbile minorităților naționale;
f) emisiunile de televiziune transmise, în direct, în limbile minorităților naționale;
g) emisiunile având caracter religios, etnografic și de divertisment ale posturilor locale și regionale de televiziune în limbile minorităților naționale;
h) denumirile și instrucțiunile speciale, reglementate ca atare prin actele normative în vigoare;
i) enunțurile rezultate din situațiile reglementate de actele normative privind drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale de a-și păstra, dezvolta și exprima identitatea lor lingvistică;
j) textele având caracter sportiv.

Articolul 6
În cazul textelor de interes public scrise în limbi străine, aflate la vedere în locuri publice sau difuzate prin mijloace de informare în masă, traducerea completă în limba română trebuie să aibă caractere de aceleași dimensiuni cu cele ale textului în limba străină și să facă parte integrantă din ansamblul grafic respectiv.

Articolul 7
(1) Dispozițiile prezentei legi intră în vigoare în termen de 30 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele fizice sau juridice care au pus în circulație texte de interes public, scrise ori înregistrate prin mijloace audiovizuale electronice, sunt obligate să îndeplinească cerințele acesteia.

Articolul 8
În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, ministrul culturii și cultelor stabilește, prin ordin, măsurile necesare pentru aplicarea prevederilor acesteia.

Articolul 9
La data intrării în vigoare a prezentei legi orice dispoziții contrare se abrogă.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

Articolul 1
Prezenta lege stabilește obligația autorităților și a instituțiilor publice, precum și a notarilor publici de a utiliza codificarea standardizată a setului de caractere românești și tastatura standard românească în scopul elaborării și procesării documentelor în formă electronică în limba română.

Articolul 2
În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos se definesc după cum urmează:
a) document în formă electronică – orice colecție de date în formă electronică între care există relații logice și funcționale și care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;
b) codificare standardizată a setului de caractere – asocierea în mod biunivoc a unui cod numeric fiecărei litere, cifre, fiecărui semn de punctuație, operator aritmetic, simbol monetar și oricărui alt semn auxiliar inteligibil;
c) tastatură standard – standardul prin care sunt specificate numărul tastelor, modul de inscripționare a acestora, modul de așezare a lor pe tastatură, precum și codurile generate de fiecare tastă.

Articolul 3
(1) Autoritățile și instituțiile publice, precum și notarii publici au obligația de a utiliza codificarea standardizată a setului de caractere românești în activitatea de elaborare a documentelor în formă electronică, dacă acestea sunt redactate în limba română.
(2) Obligația de utilizare a codificării standardizate a setului de caractere românești se aplică tuturor documentelor în formă electronică, elaborate în limba română de autoritățile și instituțiile publice, precum și de notarii publici, atât documentelor cu circulație internă, cât și documentelor destinate altor autorități, instituții publice, notari publici, precum și oricărei persoane fizice sau juridice.

Articolul 4
Autoritățile și instituțiile publice, precum și notarii publici au obligația de a utiliza tastatura standard românească în procesul de elaborare a documentelor în formă electronică în limba română.

Articolul 5
(1) Autoritățile și instituțiile publice, precum și notarii publici au obligația ca în relațiile cu cetățenii aparținând minorităților naționale, atunci când, în condițiile legii, este necesară asigurarea folosirii limbii minorității naționale respective, să utilizeze codificarea standardizată a setului de caractere specifice limbii minorității naționale respective, pentru activitatea de elaborare a documentelor în formă electronică.
(2) În cazul redactării de documente în formă electronică în limba unei minorități naționale, prin utilizarea codificării standardizate a setului de caractere specifice limbii minorității naționale respective, nu există obligația autorităților și a instituțiilor publice române, precum și a notarilor publici de a utiliza tastatura standard corespunzătoare limbii respective.

Articolul 6
(1) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 3-5 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON). Sancțiunea se aplică notarului public sau, după caz, conducătorului autorității ori instituției publice respective.
(2) Prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Articolul 7
(1) În termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației va elabora un ordin referitor la codificarea standardizată a setului de caractere românești și al limbilor minorităților naționale, precum și la tastatura standard românească.
(2) Prezenta lege intră în vigoare la un an de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.

CAPITOLUL I
Dispoziții generale
ART. 1
(1) Prin dispoziţiile prezentei legi se reglementează venitul minim de incluziune, beneficiu de asistenţă socială acordat familiilor şi persoanelor singure aflate în situaţie de dificultate, în scopul prevenirii şi combaterii sărăciei şi riscului de excluziune socială.
(2) Situaţia de dificultate este situaţia în care se află persoanele care, la un moment dat, pe parcursul vieţii, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă, şi-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacităţi de integrare socială.

ART. 2
Venitul minim de incluziune face parte din categoria beneficiilor de asistenţă socială selective definite la art. 8 alin. (1) lit. a) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu
modificările ulterioare.

ART. 3
(1) Venitul minim de incluziune reprezintă sprijinul financiar acordat de stat în scopul asigurării nivelului de trai minimal, astfel cum acesta este definit de art. 54 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare, pentru familiile şi persoanele singure aflate în situaţia prevăzută la art. 1 alin. (2), precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi
stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.
(2) Pentru a răspunde scopului prevăzut la alin. (1), venitul minim de incluziune se compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare:
a) ajutor de incluziune;
b) ajutor pentru familia cu copii;
c) supliment pentru locuire.
(3) În funcţie de nevoile familiei/persoanei singure, venitul minim de incluziune este însoţit
de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani şi/sau în natură, după cum
urmează:
a) stimulente;
b) facilităţi contributive;
c) alte drepturi complementare.
(4) Sumele aferente venitului minim de incluziune şi măsurilor de asistenţă socială
complementare prevăzute la alin. (3) se acordă din bugetul de stat şi, după caz, din bugetele
locale.
ART. 4
Pentru situaţii de dificultate ale unuia sau mai multor membri din familie a căror nevoie
identificată constituie o situaţie particulară şi necesită intervenţie individualizată, se pot
acorda ajutoare de urgenţă şi/sau ajutoare comunitare, susţinute din bugetul de stat şi,
respectiv, din bugetele locale.
ART. 5
Ajutoarele financiare componente ale venitului minim de incluziune şi măsurile de
asistenţă socială complementare, prevăzute la art. 3, precum şi ajutoarele prevăzute la art. 4
se definesc astfel:
a) ajutor de incluziune – ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate sub nivelul
prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. a), pentru asigurarea necesităţilor zilnice de viaţă;
b) ajutor pentru familia cu copii – ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri situate
sub nivelul prevăzut la art. 9 alin. (3) lit. b), care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii în
vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului şi stimulării
participării acestuia în sistemul de educaţie;
c) supliment pentru locuire – ajutorul financiar acordat ca măsură de combatere a sărăciei
energetice, destinat persoanelor singure sau familiilor cu venituri situate sub nivelul prevăzut
la art. 9 alin. (3) lit. c), în scopul acoperirii integrale sau parţiale a cheltuielilor cu încălzirea
locuinţei în perioada sezonului rece;
d) stimulente – măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piaţa muncii sau de
sănătate, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei;
e) facilităţi contributive – transferuri financiare pentru plata contribuţiilor de asigurări
sociale de sănătate pentru anumite categorii de beneficiari ai măsurilor prevăzute de prezenta
lege;
f) alte drepturi complementare – transferuri financiare pentru plata asigurării obligatorii a
locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor
împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată;
g) ajutoare comunitare şi de urgenţă – ajutoare financiare şi/sau în natură, destinate
sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară ce
pot conduce la riscul sărăciei şi excluziunii sociale, cum ar fi cele cauzate de calamităţi
naturale, incendii, pierderea locuinţei, afecţiuni ale sănătăţii care necesită tratamente care nu
sunt acoperite integral de asigurarea socială de sănătate.
ART. 6
(1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) persoană singură – este persoana aflată în una dintre următoarele situaţii:
1. persoana care a împlinit vârsta de 18 ani, locuieşte singură şi nu se mai află în
întreţinerea părinţilor, precum şi persoana cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, care locuieşte
şi se gospodăreşte singură şi are capacitate de exerciţiu anticipată, potrivit prevederilor art. 40
din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare;
2. persoana cu vârsta de peste 18 ani care locuieşte împreună cu părinţii săi sau cu alte
persoane singure ori familii şi care obţine/nu obţine propriile venituri din salarii şi/sau alte
activităţi;
3. fiecare soţ, în cazul soţilor despărţiţi în fapt cu domicilii diferite, dacă această situaţie
este dovedită prin verificare în teren;
b) familie – constituie o familie persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii:
1. soţ şi soţie, căsătoriţi în condiţiile legii, care locuiesc împreună;
2. soţ şi soţie cu copiii lor necăsătoriţi, aflaţi în întreţinere cu vârsta de până la 18 ani sau
de până la 26 de ani pentru cei care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată
potrivit legii, cu domiciliul ori reşedinţa comună înscrisă în actele de identitate şi care
locuiesc împreună;
3. bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, dacă această situaţie se
confirmă la verificarea în teren;
4. bărbatul şi femeia necăsătoriţi care trăiesc şi locuiesc împreună, cu copiii lor necăsătoriţi
şi/sau ai fiecăruia dintre ei, având vârsta de până la 18 ani sau de până la 26 de ani dacă
urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii, care locuiesc
împreună, dacă această situaţie se confirmă la verificarea în teren;
5. fraţii fără copii, care gospodăresc împreună şi au domiciliul sau reşedinţa comună,
separat de domiciliul ori reşedinţa părinţilor;
6. părintele/părinţii care locuieşte/locuiesc cu copiii lui/lor necăsătoriţi aflaţi în întreţinere,
cu vârsta de peste 18 ani şi care au certificat de persoană încadrată într-un grad de
handicap/dizabilitate accentuat/ă sau grav/ă;
c) familie monoparentală – desemnează familia formată din persoana singură şi
copilul/copiii aflaţi în întreţinere, în vârstă de până la 18 ani sau de până la 26 de ani pentru
cei care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii, şi care
locuiesc şi gospodăresc împreună;
d) persoana singură din familia monoparentală – persoana care se află în una dintre
următoarele situaţii:
1. este necăsătorită;
2. este văduvă;
3. este divorţată;
4. al cărei soţ/soţie este declarat/declarată decedat/decedată prin hotărâre judecătorească;
5. al cărei soţ/soţie se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 178 lit. c) sau d) din
Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare;
6. al cărei soţ/soţie este arestat/arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau
execută o pedeapsă privativă de libertate şi nu participă la întreţinerea copiilor;
7. nu a împlinit vârsta de 18 ani şi se află în una dintre situaţiile prevăzute la pct. 1 – 5;
8. a fost numită tutore sau i s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai mulţi copii şi
se află în una dintre situaţiile prevăzute la pct. 1 – 5;
e) persoane care locuiesc şi gospodăresc împreună – persoanele care îndeplinesc cumulativ
următoarele condiţii:
1. locuiesc împreună în acelaşi imobil/locuinţă şi/sau, după caz, au domiciliul ori reşedinţa
comună, înscrisă în actele de identitate;
2. contribuie împreună la achiziţionarea sau la realizarea unor bunuri şi a unor venituri din
valorificarea acestora ori la consumul acestora;
f) persoane fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă, denumite în continuare persoane
fără adăpost – persoanele care nu deţin o locuinţă principală sau, după caz, o locuinţă
secundară, în condiţiile legii, şi care trăiesc în stradă sau în adăposturi improvizate ori în
centre rezidenţiale pentru persoanele fără adăpost;
g) copil în întreţinere – persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit
capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii, precum şi tânărul în vârstă de până la 26
de ani care urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, organizată potrivit legii. Sunt
consideraţi în întreţinere şi copiii încredinţaţi în vederea adopţiei, cei aflaţi în plasament la o
persoană sau familie ori pentru care s-a instituit tutela, potrivit legii, tinerii în vârstă de peste
18 ani care, în condiţiile legii, sunt declaraţi persoane cu handicap grav sau accentuat;
h) drept – termen utilizat pentru definirea oricăruia dintre beneficiile de asistenţă socială;
i) condiţii de eligibilitate – condiţiile obligatorii prevăzute de lege pentru acordarea uneia
sau mai multor componente ale venitului minim de incluziune;
j) consumator vulnerabil – clientul casnic, persoană singură sau familia care nu îşi poate
asigura din bugetul propriu acoperirea integrală a cheltuielilor legate de încălzirea locuinţei şi
ale cărei venituri sunt situate în limitele prevăzute de prezenta lege;
k) sezon rece – perioada de 5 luni cuprinsă între data de 1 noiembrie a anului curent şi data
de 31 martie a anului următor. Perioada sezonului rece poate fi prelungită într-unul sau mai
multe judeţe, la solicitarea consiliilor judeţene. Condiţiile în care se prelungeşte perioada
sezonului rece, perioada de prelungire, precum şi procedura de acordare a ajutoarelor pentru
încălzirea locuinţei în această perioadă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea
Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi a Ministerului Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice;
l) zona de temperatură – gruparea judeţelor în funcţie de temperaturile medii multianuale
înregistrate, prevăzute în anexa nr. 1;
m) locuinţă de domiciliu sau de reşedinţă – construcţia cu destinaţia de locuinţă aflată în
proprietatea titularului ajutorului/ajutoarelor financiare ori închiriată sau asupra căreia se
exercită un drept de folosinţă în condiţiile legii, situată la adresa înscrisă în actele de
identitate ale persoanei singure/membrilor de familie sau, după caz, adresa la care persoanele
sunt înscrise în cartea de imobil şi sunt luate în calcul la stabilirea cheltuielilor de întreţinere a
locuinţei. Se asimilează locuinţei de domiciliu sau reşedinţei şi locuinţa de necesitate, precum
şi locuinţa socială, astfel cum sunt acestea definite potrivit prevederilor Legii locuinţei nr.
114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
n) testarea mijloacelor de trai – evaluarea veniturilor băneşti, a bunurilor şi a veniturilor ce
pot fi obţinute prin valorificarea/utilizarea bunurilor mobile şi imobile aflate în proprietatea
ori folosinţa familiei sau persoanei singure;
o) venituri nete – reprezintă totalitatea sumelor primite/realizate de persoana singură,
respectiv de fiecare membru al familiei. Acestea includ veniturile neimpozabile prevăzute la
art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare,
sumele reprezentând valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului
impozabil stabilit conform Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare,
obligaţii legale de întreţinere faţă de copii şi/sau faţă de părinţi şi alte creanţe legale, cu
excepţia celor prevăzute la art. 10 alin. (2);
p) venituri din activităţi agricole – veniturile obţinute individual sau într-o formă de
asociere, fără personalitate juridică, din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea
plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea, creşterea şi exploatarea
animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală;
q) vârsta şcolară – vârsta de la care copilul este integrat în învăţământul şcolar obligatoriu;
r) vârstă preşcolară – vârsta de la care copilul poate fi integrat în învăţământul preşcolar,
respectiv într-o unitate de educaţie timpurie: creşă sau grădiniţă;
s) venit net lunar ajustat – suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net
lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii
familiei;
t) coeficienţi de echivalenţă – unitate de măsură utilizată la calculul venitului net lunar
ajustat;
u) verificare în teren – procedura de stabilire a veridicităţii informaţiilor furnizate de
solicitanţi, la domiciliul/reşedinţa acestora, în scopul stabilirii îndeplinirii condiţiilor de
acordare a dreptului;
v) sărăcie energetică – desemnează imposibilitatea consumatorului vulnerabil definit la lit.
j) de acoperire a nevoilor energetice minimale privind încălzirea optimă a locuinţei pe timpul
sezonului rece;
w) analiza de risc – reprezintă utilizarea sistematică a informaţiilor disponibile pentru a
diminua riscul de eroare şi fraudă în acordarea beneficiilor de asistenţă socială, pentru
identificarea pericolelor din perspectiva utilizării eficiente a fondurilor publice.
(2) Părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste 18 ani care nu frecventează o formă
de învăţământ organizată potrivit legii sau părinţii şi copiii lor necăsătoriţi în vârstă de peste
26 de ani care frecventează o formă de învăţământ organizată conform legii, care locuiesc
şi/sau gospodăresc împreună, constituie familii separate.
(3) În înţelesul prezentei legi, persoana singură definită la alin. (1) lit. a), în calitatea sa de
beneficiar al venitului minim de incluziune, se consideră membru de familie.
(4) În sensul prevederilor alin. (1) lit. m) nu se consideră locuinţă de domiciliu sau de
reşedinţă instituţiile de asistenţă socială sau alte aşezăminte cu caracter social, inclusiv cele
înfiinţate şi administrate de cultele religioase cu scop monahal.
ART. 7
(1) Beneficiază de reglementările prezentei legi familiile şi persoanele singure, cetăţeni
români, care au domiciliul sau reşedinţa în România.
(2) Familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără
locuinţă, denumite în continuare persoane fără adăpost, beneficiază de venit minim de
incluziune numai pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă
socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.
(3) Beneficiază de venit minim de incluziune şi familiile şi persoanele singure care nu au
cetăţenie română, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European,
ai Confederaţiei Elveţiene sau străini, denumiţi în continuare cetăţeni străini, pe perioada în
care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române;
b) sunt cetăţeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile
legii;
c) sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii.
CAPITOLUL II
Stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune
SECŢIUNEA 1
Condiţii generale
ART. 8
(1) Cuantumul venitului minim de incluziune prevăzut de prezenta lege, precum şi nivelul
veniturilor se raportează la indicatorul social de referinţă, denumit în continuare ISR, cu
respectarea prevederilor art. 14 alin. (1) – (4) din Legea nr. 292/2011, cu modificările
ulterioare.
(2) Dacă din calculul în lei al venitului minim de incluziune rezultă fracţiuni în bani,
acestea se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului.
(3) În situaţia în care apar modificări cu privire la veniturile şi/sau la numărul membrilor de
familie din cauza cărora rezultă majorări sau diminuări ale sumei acordate ca venit minim de
incluziune de până la 10 lei, respectiv 0,020 ISR, cuantumul acestuia nu se modifică.
ART. 9
(1) Pot beneficia de venit minim de incluziune familia şi persoana singură lipsită de
venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal, dacă îndeplinesc condiţiile
de eligibilitate prevăzute de prezenta lege şi ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de
până la 600 de lei, inclusiv, respectiv 1,200 ISR.
(2) Coeficienţii de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei, denumiţi în continuare
coeficienţi de echivalenţă utilizaţi în stabilirea venitului net lunar ajustat, sunt:
a) 1 – pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie;
b) 0,5 – pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil.
(3) Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente ajutoarelor
financiare prevăzute la art. 3 alin. (2), care se stabilesc în funcţie de încadrarea în veniturile
nete lunare ajustate realizate de familie în următoarele limite:
a) pentru ajutorul de incluziune, până la un venit mediu net lunar ajustat de 260 de lei
inclusiv, respectiv 0,520 ISR, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale
familiei, respectiv până la un venit mediu net lunar ajustat de 300 de lei inclusiv, respectiv
0,600 ISR, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puţin
60 de ani;
b) pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei,
inclusiv, respectiv 1,200 ISR;
c) pentru suplimentul pentru locuire, până la un venit net lunar ajustat de 600 de lei,
inclusiv, respectiv 1,200 ISR, iar în cazul persoanelor singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani,
până la un venit net lunar ajustat de 800 de lei, inclusiv, respectiv 1,600 ISR.
ART. 10
(1) Pentru calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate veniturile nete
definite conform art. 6 alin. (1) lit. o), pe care membrii familiei sau persoana singură le-a
realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.
(2) La stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei conform prevederilor alin. (1), nu se iau
în calcul următoarele venituri:
a) sumele primite cu titlu de prestaţii sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi
promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) alocaţia de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat
pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;
c) ajutoarele de stat acordate pentru activităţile agricole din fonduri publice, conform legii,
inclusiv cele din fonduri externe nerambursabile;
d) sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru
susţinerea educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului
Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, altor instituţii publice şi private, inclusiv
organizaţii neguvernamentale;
e) sumele primite din activitatea desfăşurată ca zilier, în condiţiile Legii nr. 52/2011
privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată;
f) sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la
programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de
venituri salariale;
g) sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum şi sumele
cu titlu de ajutor de urgenţă primite de la bugetul de stat sau local.
(3) În cazul în care cel puţin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere,
comodat ori altă formă de deţinere cel puţin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor
ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de
acest drept.
(4) Lista prevăzută la alin. (3) se stabileşte prin normele metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi şi se poate actualiza anual, prin hotărâre a Guvernului, la
propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
(5) În cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane
singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri
din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în
considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile
lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie, astfel cum este definită în art. 6
lit. o) din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.
ART. 11
Pentru stimularea unei vieţi active şi a participării pe piaţa muncii, în situaţia în care unul
sau mai mulţi membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de
muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare, sau membrii familiei
desfăşoară activităţi independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult
de 400 de lei/familie, respectiv 0,800 ISR, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete
lunare ale familiei.
ART. 12
În înţelesul prezentei legi, persoană aptă de muncă este persoana care îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii:
a) are vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare, prevăzută de lege;
b) nu urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, prevăzută de lege;
c) are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare pentru prestarea
unei munci.
ART. 13
(1) Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri în baza unui contract individual
de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare, şi nici din activităţi
independente sau activităţi agricole aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu
modificările şi completările ulterioare, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor
de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei numai dacă se află în evidenţa
agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul
sau reşedinţa, denumită în continuare agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă, ca
persoane în căutarea unui loc de muncă şi care nu au refuzat un loc de muncă ori participarea
la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de
aceste agenţii.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi persoanelor fără adăpost, numai dacă acestea se află în
evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă competente de la nivelul
unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanelor singure şi membrilor din familiile
care solicită venit minim de incluziune numai pentru componenta reprezentată de suplimentul
pentru locuire.
ART. 14
Face excepţie de la prevederile art. 13 alin. (1) persoana aptă de muncă ce se află în una
dintre următoarele situaţii:
a) asigură creşterea şi îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau mai multor copii în vârstă de
până la 7 ani, precum şi a celui/celor în vârstă de până la 18 ani, dacă acesta/aceştia este/sunt
încadrat/încadraţi în grad de handicap/dizabilitate grav/ă sau accentuat/ă dovedit prin
certificat eliberat în condiţiile legii;
b) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane cu handicap/dizabilitate grav/gravă ori
accentuat/accentuată care nu beneficiază de asistent personal, în condiţiile legii;
c) asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente, astfel cum sunt
definite în art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei
naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care nu beneficiază de îngrijitor la
domiciliu, în condiţiile legii;
d) urmează o formă de învăţământ – cursuri de zi, prevăzută de lege;
e) participă la un program de pregătire profesională;
f) este încadrată în muncă.
SECŢIUNEA a 2-a
Stabilirea cuantumului ajutorului de incluziune
ART. 15
(1) Pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de
incluziune, cuantumul maxim al acestuia este de 260 lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cu
excepţia persoanei singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani, în cazul căreia cuantumul maxim
al ajutorului de incluziune este de 300 lei/lună, respectiv 0,600 ISR.
(2) Cuantumul maxim al ajutorului de incluziune care poate fi acordat se calculează în
funcţie de numărul membrilor familiei, pornind de la valoarea de referinţă reprezentată de
cuantumul maxim lunar prevăzut la alin. (1), la care se aplică coeficienţii de echivalenţă
prevăzuţi la art. 9 alin. (2).
ART. 16
Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabileşte ca diferenţă între nivelul cuantumului
maxim al ajutorului de incluziune, calculat în condiţiile art. 15 pentru întreaga familie sau
persoana singură, şi nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana
singură în luna anterioară solicitării dreptului, cu aplicarea prevederilor art. 10 şi 11.
ART. 17
În cazul persoanei singure cu vârsta de cel puţin 60 de ani, limita venitului net lunar ajustat
prevăzută la art. 9 alin. (3) lit. a) şi cuantumul maxim al ajutorului prevăzut la art. 15 se
stabilesc la 300 de lei, respectiv 0,600 ISR.
SECŢIUNEA a 3-a
Stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii
ART. 18
(1) Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu
copii se acordă în funcţie de nivelul venitului net lunar ajustat şi numărul de copii din familie.
(2) Pentru familia beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea cu venituri nete
lunare ajustate de până la 260 lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cuantumul lunar al ajutorului
pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:
a) 107 lei, respectiv 0,214 ISR, pentru familia cu un copil;
b) 214 lei, respectiv 0,428 ISR, pentru familia cu 2 copii;
c) 321 de lei, respectiv 0,642 ISR, pentru familia cu 3 copii;
d) 428 de lei, respectiv 0,856 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.
(3) Pentru familia monoparentală beneficiară de ajutor de incluziune, precum şi pentru cea
cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 de lei/lună, respectiv 0,520 ISR, cuantumul
lunar al ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:
a) 120 de lei, respectiv 0,240 ISR, pentru familia cu un copil;
b) 240 de lei, respectiv 0,480 ISR, pentru familia cu 2 copii;
c) 360 de lei, respectiv 0,720 ISR, pentru familia cu 3 copii;
d) 480 de lei, respectiv 0,960 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.
(4) Pentru familiile care au un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de lei/lună, respectiv
0,522 ISR, şi 600 lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, cuantumul lunar al ajutorului pentru
familia cu copii este stabilit după cum urmează:
a) 85 de lei, respectiv 0,170 ISR, pentru familia cu un copil;
b) 170 de lei, respectiv 0,340 ISR, pentru familia cu 2 copii;
c) 255 de lei, respectiv 0,510 ISR, pentru familia cu 3 copii;
d) 340 de lei, respectiv 0,680 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.
(5) Pentru familiile monoparentale care au un venit net lunar ajustat cuprins între 261 de
lei/lună, respectiv 0,522 ISR şi 600 de lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, cuantumul lunar al
ajutorului pentru familia cu copii este stabilit după cum urmează:
a) 100 de lei, respectiv 0,200 ISR, pentru familia cu un copil;
b) 200 de lei, respectiv 0,400 ISR, pentru familia cu 2 copii;
c) 300 de lei, respectiv 0,600 ISR, pentru familia cu 3 copii;
d) 400 de lei, respectiv 0,800 ISR, pentru familia cu 4 copii sau mai mulţi.
ART. 19
(1) În cazul familiilor care au în întreţinere copii de vârstă şcolară, ajutorul pentru familia
cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18, cu condiţia ca fiecare copil să
frecventeze fără întrerupere o formă de învăţământ, organizată potrivit legii, cu excepţia celor
care le întrerup din motive medicale.
(2) Cuantumul ajutorului pentru familia cu copii, acordat potrivit prevederilor alin. (1), se
diminuează în raport cu numărul de copii din familie, după cum urmează:
a) cu 50% din cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pentru luna în care acesta
înregistrează mai mult de 15 absenţe nemotivate;
b) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie pentru luna în care copilul
înregistrează mai mult de 30 de absenţe nemotivate;
c) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada în care copilul întrerupe
anul şcolar, cu excepţia situaţiilor în care întreruperea este cauzată din motive de natură
medicală;
d) cu cuantumul ce revine fiecărui copil din familie, pe perioada când copilul repetă anul
şcolar din alte motive decât cele de natură medicală.
(3) În situaţia în care unul dintre copii nu mai frecventează cursurile şcolare, acesta nu mai
este luat în considerare nici la stabilirea venitului net lunar ajustat şi nici la stabilirea
cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.
(4) În cazul în care copilul care frecventează şcoala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul
unui an şcolar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului şcolar în
care este înscris.
(5) Pentru lunile în care se acordă vacanţă şcolară, potrivit legii, ajutorul pentru familia cu
copii se acordă în cuantumurile prevăzute la art. 18 alin. (2) – (5).
(6) Pentru familiile care au în întreţinere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau
accentuat/accentuată, de vârstă şcolară, condiţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică.
(7) Asistentul maternal profesionist beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii doar
pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de
membrii familiei, cu excepţia celor provenite din alocaţiile de plasament şi alte sume acordate
asistentului maternal ca urmare a instituirii măsurii plasamentului, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA a 4-a
Stabilirea cuantumului suplimentului pentru locuire
ART. 20
(1) Suplimentul pentru locuire se acordă în cuantumuri diferenţiate, în funcţie de
încadrarea venitului net lunar ajustat, în limitele de venit stabilite prin prezenta lege, pentru
un singur sistem utilizat pentru încălzirea locuinţei de domiciliu sau reşedinţă, pe perioada
sezonului rece, declarat de familie sau persoana singură în cererea prevăzută la art. 29 alin.
(2).
(2) Suplimentul prevăzut la alin. (1), în funcţie de sistemul de încălzire utilizat în locuinţa
de domiciliu sau reşedinţă, constă în următoarele categorii de ajutoare pentru încălzirea
locuinţei:
a) ajutor pentru energie termică în sistem centralizat, denumit în continuare ajutor pentru
energie termică;
b) ajutor pentru gaze naturale;
c) ajutor pentru energie electrică;
d) ajutor pentru combustibili solizi sau petrolieri.
(3) Suplimentul pentru locuire se acordă numai familiilor şi persoanelor singure care nu
beneficiază de alte forme de sprijin pentru încălzirea locuinţei acordate în baza contractelor
de muncă sau a altor reglementări specifice pentru diverse ramuri economice, cu excepţia
situaţiei prevăzute la art. 27 alin. (3).
ART. 21
(1) Contravaloarea energiei termice furnizate în sistem centralizat, a cantităţii de gaze
naturale şi/sau a energiei electrice consumate lunar de consumatorul vulnerabil se evidenţiază
în facturile emise de furnizori, denumite în continuare facturi.
(2) În cazul energiei termice furnizate în sistem centralizat, pentru acordarea suplimentului
pentru locuire se calculează consumul mediu lunar care reprezintă cantitatea de energie
termică, măsurată în gigacalorii, necesară încălzirii locuinţei, stabilită pentru familie sau
persoana singură, pe tip de apartament/locuinţă, în funcţie de zona de temperatură, conform
anexei nr. 2.
ART. 22
(1) Consumatorii vulnerabili reprezentaţi de familiile sau persoanele singure cu venituri
medii nete lunare ajustate de până la 600 de lei inclusiv, respectiv 1,200 ISR, beneficiază de
supliment pentru locuire, acordat din bugetul de stat.
(2) Consumatorii vulnerabili reprezentaţi de persoanele singure cu vârsta de cel puţin 60 de
ani cu venituri nete lunare ajustate de până la 800 de lei inclusiv, respectiv 1,600 ISR,
beneficiază de supliment pentru locuire, acordat din bugetul de stat.
ART. 23
(1) Cuantumurile suplimentului pentru locuire, indiferent de sistemul de încălzire utilizat,
se calculează în funcţie de veniturile nete lunare ajustate pe membru de familie, prin
compensarea procentuală a cheltuielilor pentru încălzire, aplicată după cum urmează:
a) la valoarea de referinţă a ajutorului lunar pentru energie termică furnizată în sistem
centralizat, calculat în limita consumului mediu lunar definit la art. 21 alin. (2) şi de preţul
gigacaloriei;
b) la valoarea de referinţă a ajutorului lunar pentru gaze naturale de 260 de lei, respectiv
0,520 ISR;
c) la valoarea maximă a ajutorului lunar pentru energie electrică de 240 de lei, respectiv
0,480 ISR;
d) la valoarea maximă a ajutorului lunar pentru combustibili solizi sau petrolieri de 80 de
lei, respectiv 0,160 ISR.
(2) Cuantumul suplimentului pentru locuire, pentru fiecare dintre ajutoarele prevăzute la
art. 20 alin. (2) lit. a) – c), se scade din factura ce atestă contravaloarea consumului, lunar, de
către furnizorii de energie termică în sistem centralizat, de gaze naturale şi de energie
electrică.
ART. 24
(1) Nivelul compensării procentuale prevăzute la art. 23 este de 100% pentru familiile şi
persoanele singure beneficiare de ajutor de incluziune stabilit conform prevederilor prezentei
legi sau cu venituri nete lunare ajustate de până la 260 de lei, inclusiv, respectiv 0,520 ISR.
(2) În situaţia în care, din calculul suplimentului pentru locuire, rezultă un nivel de
compensare mai mic de 10%, compensarea procentuală aplicată este de 10%.
ART. 25
(1) Suplimentul pentru locuire se acordă persoanelor singure şi familiilor numai pentru
locuinţa de domiciliu sau, după caz, de reşedinţă a acestora.
(2) În situaţia în care două sau mai multe familii sau persoane singure locuiesc în acelaşi
spaţiu locativ, suplimentul pentru locuire se acordă în numele titularului contractului încheiat
cu furnizorul din sistemul utilizat pentru încălzirea locuinţei, respectiv furnizorul de energie
termică în sistem centralizat, de gaze naturale sau de energie electrică.
(3) În situaţia prevăzută la alin. (2), după caz, se procedează după cum urmează:
a) dacă numai o familie sau persoană singură dintre cele care locuiesc împreună este
eligibilă pentru acordarea venitului minim de incluziune, cuantumul maxim al ajutorului de
încălzire pentru energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale ori pentru energie
electrică, luat în calcul la aplicarea compensării procentuale, se stabileşte în funcţie de cotaparte din suprafaţa locativă ce revine familiei sau persoanei singure beneficiare a dreptului;
b) dacă toate familiile şi persoanele singure care locuiesc împreună sunt eligibile pentru
acordarea venitului minim de incluziune, cuantumul maxim al ajutorului de încălzire pentru
energie termică în sistem centralizat, pentru gaze naturale ori pentru energie electrică, luat în
calcul la aplicarea compensării procentuale, se stabileşte conform prevederilor lit. a), iar
cuantumul ajutorului pentru încălzire, acordat în numele titularului de contract încheiat cu
furnizorul de încălzire, se constituie din totalitatea sumelor reprezentând supliment de locuire
calculate pentru fiecare familie şi persoană singură beneficiară a dreptului.
ART. 26
(1) Pentru sprijinirea, în perioada sezonului rece, a consumatorilor vulnerabili care
utilizează, pentru încălzirea locuinţei, energie termică în sistem centralizat, autorităţile
administraţiei publice locale au obligaţia de a stabili, prin hotărâre a consiliului local, una sau
mai multe măsuri de protecţie socială suportate din bugetele locale, după cum urmează:
a) subvenţii lunare pentru acoperirea diferenţei dintre preţul de producere, transport,
distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţul local al energiei termice
facturate populaţiei;
b) ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei cu energie termică, în completarea celor
acordate de la bugetul de stat;
c) atât subvenţii lunare prevăzute la lit. a), cât şi ajutoare lunare prevăzute la lit. b).
(2) Valoarea măsurilor de protecţie socială prevăzute la alin. (1) trebuie să fie de cel puţin
10% din valoarea totală a ajutoarelor de încălzire acordate din bugetul de stat.
(3) În funcţie de resursele proprii, autorităţile administraţiei publice locale pot aproba, prin
hotărâre a consiliului local, ajutoare lunare pentru încălzirea locuinţei peste tranşele de
venituri şi cuantumurile utilizate pentru calcularea suplimentului de încălzire acordat din
bugetul de stat.
ART. 27
(1) Ajutorul pentru energie electrică se acordă consumatorilor vulnerabili care nu deţin altă
formă de încălzire, precum şi consumatorilor vulnerabili care din motive tehnologice sau
economice au fost debranşaţi de la furnizarea energiei termice sau a gazelor naturale şi care
au contracte valabile de furnizare a energiei electrice cu un furnizor de ultimă instanţă care
asigură alimentarea cu energie electrică pentru serviciul universal, iar consumul este realizat
respectând condiţiile contractului.
(2) Prin excepţie de la prevederile art. 20 alin. (3), ajutorul pentru energie electrică se
acordă inclusiv consumatorilor vulnerabili care beneficiază de tarif social în condiţiile
reglementărilor emise prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în
Domeniul Energiei pentru furnizarea energiei electrice de furnizorii de ultimă instanţă
consumatorilor casnici şi asimilaţi consumatorilor casnici, care nu şi-au exercitat dreptul de
eligibilitate.
(3) Pentru beneficiarii ajutorului pentru energia electrică, care sunt în acelaşi timp şi
beneficiari ai tarifului social la energia electrică, Autoritatea Naţională pentru Reglementare
în Domeniul Energiei are dreptul să impună tipul de tarif aplicat acestor beneficiari, inclusiv
modalitatea de schimbare a tarifelor.
CAPITOLUL III
Acordarea venitului minim de incluziune
SECŢIUNEA 1
Condiţii generale de acordare şi de stabilire a dreptului
ART. 28
(1) Beneficiază de venit minim de incluziune familia definită la art. 6 alin. (1) lit. b) şi c),
precum şi persoana singură definită la art. 6 alin. (1) lit. a), ale căror venituri se încadrează în
limitele prevăzute la art. 9 alin. (3).
(2) În perioada în care unul dintre soţi este detaşat pe perioadă determinată în interes de
serviciu ori efectuează serviciul militar pe bază de voluntariat, condiţia de a locui împreună se
consideră îndeplinită.
(3) În situaţia în care copiii aflaţi în întreţinere urmează o formă de învăţământ în altă
localitate decât cea de domiciliu sau de reşedinţă, condiţia de a locui împreună se consideră
îndeplinită şi pe perioada respectivă.
(4) În situaţia în care copiii în vârstă de până la 18 ani urmează o formă de învăţământ în
străinătate, aceştia sunt luaţi în calcul la stabilirea dreptului la venit minim de incluziune doar
dacă reprezentantul legal al copilului prezintă, din 6 în 6 luni, documentul eliberat de unitatea
de învăţământ din străinătate, în condiţiile legislaţiei statului respectiv, din care să rezulte
frecventarea de către copii a cursurilor, precum şi numărul absenţelor înregistrate de aceştia,
în vederea stabilirii cuantumului în condiţiile prevăzute la art. 19 alin. (2)
ART. 29
(1) Venitul minim de incluziune se acordă la cererea scrisă sau electronică a persoanei
îndreptăţite, a reprezentantului familiei sau a reprezentantului legal al persoanei îndreptăţite,
însoţită de declaraţia pe proprie răspundere privind veridicitatea datelor înscrise în cerere, de
un angajament de plată pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit,
precum şi de documente doveditoare.
(2) Cererea prevăzută la alin. (1) conţine, în principal, date privind persoana îndreptăţită,
date privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia şi bunurile
deţinute, tipul de locuinţă, sistemul de încălzire utilizat şi numărul persoanelor care locuiesc
la aceeaşi adresă de domiciliu sau reşedinţă, precum şi informaţii referitoare la situaţia
educaţională şi profesională a persoanei îndreptăţite, a membrilor de familie, precum şi la
nevoile speciale şi situaţiile particulare în care aceştia se află.
(3) Pentru facilitarea accesului la acordarea dreptului la venit minim de incluziune, precum
şi pentru prelucrarea şi verificarea electronică a datelor şi informaţiilor referitoare la
îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, formularul de cerere şi declaraţie pe propria
răspundere sunt redactate pe secţiuni, respectiv cerere, anexe obligatorii şi anexe opţionale.
(4) Documentele doveditoare prevăzute la alin. (1) privesc, în principal, veniturile şi
componenţa familiei solicitante, precum şi respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de
prezenta lege pentru fiecare dintre componentele venitului minim de incluziune.
(5) Prin angajamentul de plată prevăzut la alin. (1), titularul dreptului îşi asumă returnarea
sumelor încasate necuvenit şi precizează sursele de venit din care se va face recuperarea
acestora.
(6) Modelul formularului de cerere care include şi declaraţia pe propria răspundere privind
veridicitatea datelor declarate, documentele doveditoare prevăzute la alin. (4) şi modelul
angajamentului de plată prevăzut la alin. (1) şi alin. (5) se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
ART. 30
(1) Titularul dreptului este persoana care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute
de prezenta lege şi care formulează cererea scrisă sau electronică pentru acordarea venitului
minim de incluziune, personal sau prin reprezentant, iar beneficiarul este familia/persoana
singură.
(2) În cazul familiei formate din soţ, soţie şi copii aflaţi în întreţinere, reprezentantul
familiei se stabileşte de către soţi sau, în caz de neînţelegere între aceştia, de către autoritatea
tutelară. Prevederile se aplică în mod corespunzător şi în cazul familiei definite la art. 6 alin.
(1) lit. b) pct. 4.
(3) În cazul familiei monoparentale, reprezentantul familiei este persoana singură.
(4) În cazul persoanei prevăzute la alin. (3) care are copii în întreţinere şi nu a împlinit
vârsta de 18 ani, reprezentantul familiei este persoana singură, dacă are capacitate deplină de
exerciţiu, capacitate de exerciţiu anticipată sau, după caz, reprezentantul legal al acesteia.
ART. 31
(1) În cazul în care titularul dreptului nu este proprietarul locuinţei sau nu are încheiat pe
numele său contractul de închiriere a acesteia, pentru suplimentul de locuire este obligatorie
înscrierea, în formularul prevăzut la art. 29 alin. (6), a datelor de identificare ale persoanei
care are calitatea de titular al contractului de furnizare a energiei termice, energiei electrice
sau a gazelor naturale necesare încălzirii locuinţei de domiciliu sau reşedinţă.
(2) Titularul contractului prevăzut la alin. (1) poate fi, după caz, proprietarul locuinţei,
succesorul de drept al acestuia, titularul contractului de închiriere, comodat, concesiune al
acesteia ori alt membru de familie major şi împuternicit de proprietarul locuinţei sau de
titularul contractului de închiriere ori, după caz, reprezentantul legal al persoanei singure care
nu a împlinit vârsta de 16 ani sau al persoanelor prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. b) şi art. 178
lit. a) şi b) din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.
ART. 32
(1) Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoţită de documentele
doveditoare şi angajamentul de plată, inclusiv în cazul cetăţenilor străini sau apatrizi, precum
şi al persoanelor fără adăpost, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic şi se
înregistrează la primăria comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului
Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte
titularul dreptului.
(2) Toate cererile, declaraţiile şi documentele depuse în vederea acordării venitului minim
de incluziune vor fi prelucrate în format electronic de către personalul primăriei comunei,
oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are
domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului, în cadrul Sistemului
Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială.
(3) Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială este administrat de către Agenţia
Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, denumită în continuare agenţia naţională pentru
plăţi şi inspecţie socială, şi va asigura suportul informatic pentru administrarea cererilor,
declaraţiilor şi altor documente, precum şi plata venitului minim de incluziune. Totodată,
Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială va asigura suportul informatic pentru
fluxul electronic al documentelor, respectiv preluarea cererilor, declaraţiilor şi altor
documente şi transmiterea deciziilor în format electronic, urmând a fi utilizat atât de către
personalul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti
în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul
dreptului, precum şi de către personalul agenţiei naţionale pentru plăţi şi inspecţie socială.
(4) Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială este integrat cu sistemele
informatice de asistenţă socială utilizate în primării şi este destinat a fi folosit în mod direct
de primării, precum şi de către personalul agenţiei naţionale pentru plăţi şi inspecţie socială în
numele primăriilor care nu au capacitate tehnică şi/sau resurse umane pentru a utiliza
Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială.
(5) Colectarea şi prelucrarea datelor necesare acordării venitului minim de incluziune se
fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi
completările ulterioare, cu precădere a drepturilor persoanelor vizate şi a confidenţialităţii şi
securităţii datelor.
ART. 33
(1) Verificarea datelor şi informaţiilor cuprinse în cerere şi în documentele doveditoare,
precum şi prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează în termen de maximum 15 zile
de la data înregistrării acestora, de către personalul serviciului public de asistenţă socială din
subordinea consiliului local sau, după caz, de către personalul din compartimentul cu atribuţii
în domeniul asistenţei sociale din aparatul de specialitate al primarului.
(2) În cazul solicitanţilor al căror venit mediu lunar/membru de familie se încadrează în
limitele prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. a) şi/sau lit. b), precum şi în limitele prevăzute la lit.
c), dar numai în cazul celor care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie electrică, se
efectuează verificarea în teren a datelor şi informaţiilor declarate de solicitant, în termenul
prevăzut la alin. (1).
(3) În cazul în care există informaţii sau suspiciuni privind veridicitatea informaţiilor
cuprinse în cerere, primarul este obligat să dispună efectuarea verificării în teren, în termenul
prevăzut la alin. (1), şi la alţi solicitanţi decât cei prevăzuţi la alin. (2).
(4) În vederea efectuării verificării în teren prevăzute la alin. (2) şi/sau alin. (3) se
utilizează formularul pentru verificarea în teren a condiţiilor de acordare a venitului minim de
incluziune, denumit în continuare formular pentru verificarea în teren, al cărui model se
stabileşte prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
(5) În situaţia în care titularul dreptului sau oricare dintre membrii familiei acestuia refuză
să furnizeze informaţiile necesare pentru completarea formularului prevăzut la alin. (4), se
consideră că nu sunt îndeplinite condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune.
(6) Răspunderea asupra datelor şi informaţiilor înscrise în formularul prevăzut la alin. (4)
revine exclusiv persoanei/persoanelor care a/au efectuat verificarea în teren şi a/au semnat
formularul.
(7) Primarul şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale răspund, în condiţiile legii, de
realitatea şi legalitatea operaţiunilor de verificare în vederea acordării dreptului la venit
minim de incluziune.
ART. 34
(1) La solicitarea agenţiilor pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a
municipiului Bucureşti, denumite în continuare agenţii teritoriale pentru plăţi şi inspecţie
socială, primarul este obligat să dispună de îndată efectuarea verificărilor în teren a situaţiilor
semnalate, atât pentru solicitanţii venitului minim de incluziune, cât şi pentru beneficiarii
acestuia, verificare care se realizează în maximum 15 zile de la data înregistrării sesizării sau
solicitării.
(2) În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care
primesc ajutor de incluziune este obligatorie efectuarea verificării în teren a îndeplinirii
condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, în luna octombrie, respectiv în luna
aprilie/mai a fiecărui an. În scopul efectuării verificării se utilizează formularul pentru
verificarea în teren prevăzut la art. 33 alin. (4).
ART. 35
(1) Pentru verificarea corectitudinii datelor furnizate de titularul cererii, precum şi de
titularul dreptului, personalul prevăzut la art. 33 alin. (1) solicită toate informaţiile disponibile
la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale cu privire la componenţa şi veniturile
familiei, locuinţa de domiciliu/reşedinţă, bunurile mobile şi imobile deţinute, iar serviciile de
specialitate ale primăriei au obligaţia să le furnizeze în termen de 5 zile de la solicitare.
(2) În vederea verificării informaţiilor declarate de semnatarul cererii, precum şi de
titularul dreptului, primarul poate solicita altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau
instituţii publice informaţii privind veniturile şi bunurile deţinute de acesta sau de membrii
familiei sale.
ART. 36
(1) Aprobarea sau respingerea prealabilă a cererii se face prin dispoziţie scrisă a
primarului, în maximum 5 zile de la finalizarea verificării prevăzute la art. 33 alin. (1),
respectiv de la finalizarea verificării prevăzute la art. 34 alin. (1), după caz.
(2) Dispoziţia primarului privind aprobarea cererii reprezintă certificarea faptului că
solicitantul îndeplineşte, în prealabil, condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune,
respectiv a unuia sau mai multor componente ale acestuia şi cuprinde cuantumul estimat al
venitului minim de incluziune.
(3) Dispoziţia primarului prin care se acordă sau se respinge, în prealabil, cererea privind
venitul minim de incluziune se comunică titularului dreptului, în maximum 5 zile de la data
emiterii acesteia.
(4) Modelul dispoziţiei prevăzute la alin. (3) se stabileşte prin normele metodologice de
aplicare a prevederilor prezentei legi.
ART. 37
(1) Primăriile centralizează şi păstrează cererile, declaraţiile pe propria răspundere,
angajamentele de plată şi documentele doveditoare prevăzute la art. 29 alin. (1), precum şi
dispoziţiile primarului.
(2) Personalul autorităţilor administraţiei publice locale are obligaţia respectării
confidenţialităţii şi securităţii informaţiilor şi a datelor cu caracter personal în conformitate cu
prevederile Legii nr. 677/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 38
(1) Până pe data de 20 a fiecărei luni, personalul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie
socială verifică îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din datele
procesate în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială, pe baza
informaţiilor din bazele de date disponibile ale altor autorităţi publice cu care are încheiate
protocoale de colaborare, precum şi prin accesarea informaţiilor proprii ale Agenţiei
Naţionale de Administrare Fiscală, existente în bazele de date de la nivel central.
(2) Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială poate solicita autorităţilor
administraţiei publice locale şi centrale, precum şi altor instituţii, informaţii şi documente
referitoare la veniturile, locuinţa, bunurile mobile/imobile, componenţa familiei solicitante
sau beneficiare de venit minim de incluziune, precum şi cu privire la orice alte condiţii
prevăzute de prezenta lege.
(3) În termen de maximum 5 zile de la finalizarea verificării prevăzute la alin. (1)
directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în baza dispoziţiei
primarului prevăzute la art. 36 alin. (3) şi a verificărilor efectuate de personalul propriu, emite
decizia de stabilire a dreptului, în care se menţionează dispoziţia primarului şi cuantumul
venitului minim de incluziune, defalcat pe componente, cu excepţia cuantumului ajutoarelor
pentru încălzire prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a) – c).
(4) Modelul deciziei prevăzute la alin. (3) se aprobă prin normele metodologice de aplicare
a prevederilor prezentei legi.
(5) Dreptul se acordă după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care s-a emis dispoziţia primarului, pentru ajutorul
de incluziune şi ajutorul pentru familia cu copii, precum şi pentru suplimentul pentru locuire
reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri;
b) începând cu luna noiembrie, pentru ajutoarele pentru încălzirea locuinţei prevăzute la
art. 20 alin. (2) lit. a) – c), dacă cererile pentru acordarea dreptului sunt depuse de solicitanţi
până la data-limită prevăzută la art. 47 alin. (4);
c) începând cu luna următoare celei în care s-a emis dispoziţia primarului, pentru ajutoarele
prevăzute la lit. b), în cazul în care cererea pentru acordarea dreptului a fost depusă după
data-limită prevăzută la art. 47 alin. (4).
(6) Decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială
constituie document de plată pentru venitul minim de incluziune şi se comunică titularului
acestuia în maximum 10 zile de la data emiterii.
ART. 39
(1) Schimbarea, la cerere sau din oficiu, a titularului venitului minim de incluziune se face
prin dispoziţie scrisă a primarului şi se comunică, în termen de 5 zile de la data emiterii,
noului titular şi, după caz, vechiului titular.
(2) În baza dispoziţiei scrise a primarului, prevăzută la alin. (1), disponibilă în cadrul
Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială, directorul executiv al agenţiei
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială emite o nouă decizie de stabilire a dreptului pe care
o transmite noului titular, în termen de maximum 10 zile de la data emiterii. Primăria va avea
acces la noua decizie de stabilire a dreptului prin accesarea Sistemului Naţional Informatic
pentru Asistenţă Socială.
ART. 40
(1) În situaţia în care se produc modificări în componenţa familiei şi/sau a veniturilor
beneficiarilor de venit minim de incluziune, titularul dreptului are obligaţia de a depune la
primărie, în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, o
declaraţie pe propria răspundere privind modificările intervenite, însoţită de documentele
doveditoare, după caz.
(2) După verificarea, conform prevederilor art. 33, a datelor şi informaţiilor înscrise în
declaraţia şi documentele prevăzute la alin. (1), primarul emite o dispoziţie de menţinere sau
de încetare în prealabil a dreptului, după caz.
(3) Modelul dispoziţiei de menţinere sau de încetare în prealabil a dreptului, precum şi cel
al declaraţiei pe propria răspundere, prevăzute la alin. (1), se stabilesc prin normele de
aplicare a prevederilor prezentei legi.
(4) Agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială va avea acces la noua decizie de
menţinere sau de încetare în prealabil a dreptului, după caz, prin accesarea Sistemului
Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială.
(5) În termenul prevăzut la art. 34 alin. (1) se verifică informaţiile privind componenţa
familiei şi veniturile declarate şi se emite, de către directorul executiv al agenţiei teritoriale
pentru plăţi şi inspecţie socială, o nouă decizie de stabilire a dreptului, care conţine
cuantumul modificat al venitului minim de incluziune, defalcat pe componente. Decizia se
comunică titularului dreptului în termen de 10 zile de la data emiterii.
ART. 41
(1) Toate procedurile privind solicitarea, verificarea, acordarea în prealabil, stabilirea
cuantumului şi emiterea deciziilor privind venitul minim de incluziune se realizează în format
electronic, în cadrul Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială.
(2) Modul de operare al Sistemului Naţional Informatic pentru Asistenţă Socială va fi
reglementat prin ordin al ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor
vârstnice.
ART. 42
(1) După acordarea venitului minim de incluziune, agenţia naţională pentru plăţi şi
inspecţie socială efectuează, periodic, verificări electronice în cadrul Sistemului Naţional
Informatic pentru Asistenţă Socială privind menţinerea condiţiilor care au condus la
acordarea dreptului, precum şi analize de risc asupra titularilor dreptului, în baza cărora
atenţionează agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială asupra aspectelor ce pot
conduce la modificarea, suspendarea sau încetarea dreptului.
(2) Procedura detaliată privind acordarea dreptului şi stabilirea cuantumului acestuia se
aprobă prin normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
SECŢIUNEA a 2-a
Modalităţi de facturare şi plată a energiei termice furnizate în sistem centralizat
ART. 43
(1) Modul de facturare şi de plată a contravalorii energiei termice consumate pentru
încălzire de către asociaţiile de proprietari/locatari sau persoanele fizice, care sunt titulari de
contracte de furnizare a energiei termice/convenţii individuale, poate fi:
a) facturarea şi plata pe baza consumului lunar efectiv;
b) facturarea pe baza consumului lunar efectiv şi plata în tranşe procentuale pe o perioadă
de referinţă cu durata de 12 luni.
(2) Modalitatea de plată conform alin. (1) lit. b), termenul scadent, precum şi stabilirea
perioadei de referinţă se aprobă prin hotărâre a consiliului local, în termen de 30 de zile de la
data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) Pentru familiile şi persoanele singure care utilizează pentru încălzirea locuinţei energie
termică furnizată în sistem centralizat, facturarea şi plata consumului de energie termică se
fac doar pe baza consumului efectiv, conform alin. (1) lit. a).
ART. 44
(1) La solicitarea scrisă a titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau
convenţie individuală, furnizorii de energie termică aplică modul de plată a contravalorii
energiei termice în tranşe procentuale, valabil pe durata unei perioade de referinţă în baza
unui act adiţional la contractul de furnizare sau convenţiei individuale.
(2) Opţiunea titularilor de contract de furnizare a energiei termice sau convenţie
individuală asupra modului de plată a contravalorii energiei termice în tranşe procentuale se
comunică furnizorilor cu cel mult 30 de zile înaintea începerii perioadei de referinţă.
ART. 45
Furnizorii de energie termică au obligaţia să accepte, la solicitarea titularilor de contract de
furnizare a energiei termice sau convenţie individuală, facturarea în condiţiile prevederilor
art. 43.
ART. 46
Titularii de contract de furnizare a energiei termice/convenţie individuală sunt obligaţi să
achite facturile în termenul de scadenţă de 15 zile de la data primirii facturilor în situaţia
prevăzută la art. 43 alin. (1) lit. a), respectiv în termen de 15 zile de la termenele înscrise pe
factură în situaţia prevăzută la art. 43 alin. (1) lit. b). Data emiterii facturii şi termenele de
scadenţă se înscriu pe factură. Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenţei
atrage penalităţi de întârziere, conform prevederilor art. 42 alin. (10) din Legea serviciilor
comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare.
SECŢIUNEA a 3-a
Condiţiile speciale de acordare a suplimentului pentru locuire
ART. 47
(1) În cazul persoanelor singure şi familiilor care solicită acordarea venitului minim de
incluziune exclusiv pentru suplimentul pentru locuire, reprezentat de unul din ajutoarele
prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a) – c), documentele prevăzute la art. 29 alin. (1) se depun la
primăria în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa solicitanţii, până la data de
15 octombrie a fiecărui an, pentru sezonul rece următor.
(2) Pentru solicitarea suplimentului pentru locuire, formularele de cerere şi declaraţie pe
propria răspundere sunt puse la dispoziţia solicitanţilor de către primării la sediul acestora
şi/sau prin intermediul asociaţiilor de proprietari/locatari ori a furnizorilor.
(3) Formularele de cerere şi declaraţie pe propria răspundere se pun la dispoziţia
solicitanţilor inclusiv pe site-ul primăriei, al agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie
socială şi al furnizorilor.
(4) În cazul persoanelor singure şi familiilor care au stabilit dreptul la ajutor de incluziune
şi/sau ajutor pentru susţinerea familiei şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege şi
pentru acordarea suplimentului pentru locuire, titularul dreptului, în perioada cuprinsă între
15 septembrie – 15 octombrie a fiecărui an, depune la primărie o declaraţie pe propria
răspundere pe baza căreia se stabileşte îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate, procedură
denumită în continuare recertificare.
(5) Modelul declaraţiei prevăzute la alin. (4) se stabileşte prin normele metodologice de
aplicare a prevederilor prezentei legi.
ART. 48
(1) Aprobarea cererilor solicitanţilor de venit minim de incluziune reprezentat exclusiv de
suplimentul pentru locuire, precum şi recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate în
cazul beneficiarilor de venit minim de incluziune la data prevăzută la art. 47 alin. (4) se fac
conform prevederilor art. 33, art. 35 – 37 şi art. 38 alin. (2).
(2) În cazul utilizării de energie termică în sistem centralizat pentru încălzirea locuinţei,
dispoziţia primarului prin care se acordă sau se respinge dreptul la venit minim de incluziune
reprezentat exclusiv de stimulentul pentru locuire va conţine preţul gigacaloriei furnizate în
sistem centralizat.
(3) Modelul dispoziţiei primarului prevăzute la alin. (2) se stabileşte prin normele
metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
(4) Cererile sau, după caz, declaraţiile pe propria răspundere privind recertificarea
îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate şi documentele doveditoare vor fi centralizate şi
arhivate la nivelul primăriilor.
(5) Dispoziţia primarului prevăzută la alin. (2) poate fi emisă individual sau colectiv, caz în
care va fi adusă la cunoştinţa solicitanţilor individual.
ART. 49
(1) Până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, la nivelul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi
inspecţie socială, pe baza datelor înregistrate în Sistemul Naţional Informatic pentru Asistenţă
Socială, se finalizează verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea
suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutoarele pentru încălzire prevăzute la art. 20
alin. (2) lit. a) – c), se calculează cuantumul aferent ajutorului acordat în funcţie de sistemul
de încălzire utilizat şi se emit deciziile directorului executiv de acordare sau de respingere a
dreptului.
(2) Prin decizia directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială
de aprobare a dreptului care priveşte suplimentul pentru locuire, cuantumul acestuia se
stabileşte în fiecare an, pentru toată perioada sezonului rece respectiv.
(3) Până la data de 30 noiembrie a fiecărui an, situaţia centralizatoare privind deciziile
directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care conţine datele
de identificare ale titularilor venitului minim de incluziune, cuantumul ajutorului şi numărul
deciziei emise se transmit în format electronic furnizorilor de energie termică, de gaze
naturale sau de energie electrică, după caz.
(4) Modelul situaţiei centralizatoare prevăzute la alin. (3) se stabileşte prin normele
metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
(5) În termen de maximum 5 zile de la emitere, dispoziţia primarului de aprobare sau de
respingere în prealabil a cererii, precum şi decizia directorului executiv privind aprobarea sau
respingerea dreptului la venit minim de incluziune se comunică titularului dreptului şi, după
caz, titularului contractului încheiat cu furnizorul din sistemul utilizat pentru încălzirea
locuinţei.
ART. 50
(1) În vederea acordării venitului minim de incluziune exclusiv pentru suplimentul pentru
locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri, termenul-limită de
depunere a documentelor prevăzute la art. 29 alin. (1), la primăria în a cărei rază teritorială îşi
au domiciliul/reşedinţa solicitanţii, este data de 15 septembrie a fiecărui an.
(2) În cazul persoanelor singure şi familiilor care beneficiază de venit minim de incluziune
la data de 31 august, titularul dreptului trebuie să depună la primărie declaraţia pe propria
răspundere pentru recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate, completată potrivit
modelului prevăzut la art. 47 alin. (5), în perioada cuprinsă între 1 – 15 septembrie a fiecărui
an.
(3) Până la data de 15 octombrie a fiecărui an se verifică, la nivel de primărie şi agenţie
teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială, îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru
acordarea ajutorului pentru combustibili solizi şi petrolieri, se calculează cuantumul acestuia
şi se emit dispoziţiile primarului de aprobare sau respingere în prealabil a cererilor, precum şi
deciziile directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială privind
acordarea sau respingerea dreptului.
(4) Transmiterea către titularul venitului minim de incluziune a dispoziţiei primarului de
aprobare sau respingere în prealabil a cererii, precum şi a deciziei directorului executiv al
agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială privind acordarea sau respingerea dreptului
se face în termenul prevăzut la art. 49 alin. (5).
(5) Pentru beneficiarii de ajutor pentru combustibili solizi şi petrolieri, stabilirea dreptului
şi efectuarea plăţilor se fac o singură dată pentru toată perioada sezonului rece.
ART. 51
(1) În situaţia în care solicitanţii suplimentului pentru locuire depun cererea, respectiv
declaraţia pe propria răspundere privind recertificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate
şi, după caz, documentele doveditoare privind acordarea ajutoarelor pentru energie termică,
gaze naturale şi energie electrică la o dată ulterioară termenelor prevăzute la art. 47 alin. (1) şi
(4), suplimentul pentru locuire se acordă începând cu luna în care se emite decizia
directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială de acordare a
dreptului.
(2) În cazul în care intervin modificări în componenţa familiei şi a veniturilor acesteia sau a
sistemului de încălzire pentru care se acordă suplimentul pentru locuire, titularii dreptului
procedează conform prevederilor art. 40 alin. (1).
(3) Modificările privind cuantumul sumei aferente suplimentului pentru locuire acordat
sau, după caz, încetarea dreptului se fac începând cu luna următoare celei în care au fost
comunicate modificările prevăzute la alin. (2).
ART. 52
(1) Lunar, până cel târziu la data de 3 a lunii, reprezentantul furnizorului de energie termică
sau al furnizorului de gaze naturale, împreună cu reprezentantul asociaţiei de proprietari,
încheie un proces-verbal constatator privind consumul general de energie termică sau de gaze
naturale înregistrat la nivelul asociaţiei.
(2) Modelul procesului-verbal constatator se stabileşte prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
(3) Pe baza datelor cuprinse în procesul-verbal constatator, asociaţia de proprietari face
defalcarea consumului general pe consumatori individuali.
(4) Până la data de 5 a fiecărei luni, asociaţia de proprietari transmite furnizorilor prevăzuţi
la alin. (1) situaţia centralizatoare cuprinzând consumurile defalcate pentru beneficiarii de
ajutor pentru încălzirea locuinţei.
(5) Pentru beneficiarii care locuiesc în locuinţe sociale, atribuţiile asociaţiei de proprietari
se preiau de către autoritatea administraţiei publice locale care le administrează.
(6) Prevederile alin. (1) – (4) nu se aplică furnizorilor cu un număr de peste 1.000 de
clienţi, precum şi în situaţia existenţei de repartitoare de încălzire în cazul energiei termice
sau în situaţiile în care reglementările legale în domeniul energiei termice ori gazelor naturale
dispun în alt fel.
ART. 53
(1) Pe baza situaţiei centralizatoare prevăzute la art. 52 alin. (4), respectiv a consumului
efectiv înregistrat de consumatorii vulnerabili individuali, lunar, furnizorii de energie termică
furnizată în sistem centralizat, de gaze naturale şi, respectiv, de energie electrică calculează
contravaloarea energiei termice, a gazelor naturale şi a energiei electrice ce se va evidenţia în
factură.
(2) În cazul asociaţiilor de proprietari titulare de contracte de furnizare de energie termică
în sistem centralizat sau de furnizare de gaze naturale, factura prevăzută la alin. (1) este
însoţită de situaţia detaliată care cuprinde beneficiarii ajutorului pentru încălzirea locuinţei,
cuantumul efectiv al acestuia defalcat pe surse de finanţare, respectiv din bugetul de stat şi
din bugetul local, precum şi suma individuală de plată ce va fi suportată de beneficiar ca
diferenţă între contravaloarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei acordat şi contravaloarea
consumului înregistrat.
(3) În cazul consumatorilor care au contracte individuale de furnizare de energie termică în
sistem centralizat, de gaze naturale sau de energie electrică, în factura emisă de furnizori se
evidenţiază contravaloarea totală a consumului înregistrat, contravaloarea ajutorului pentru
încălzirea locuinţei acordat şi suma rămasă de plată în sarcina titularului de contract,
respectiv a beneficiarului ajutorului pentru încălzirea locuinţei.
(4) În situaţia prevăzută la art. 52 alin. (5), factura se emite pe numele primăriei,
prevederile alin. (1) – (3) aplicându-se corespunzător.
ART. 54
(1) Lunar, în termen de 10 zile de la primirea facturii emise de furnizorul de energie
termică în sistem centralizat sau de gaze naturale, asociaţiile de proprietari au obligaţia de a
defalca cheltuielile privind energia termică sau gazele naturale pe consumatori individuali,
ţinând cont de ajutorul pentru încălzirea locuinţei stabilit în condiţiile prezentei legi.
(2) Defalcarea cheltuielilor prevăzută la alin. (1) se evidenţiază într-un borderou care se
transmite furnizorului în termen de maximum două zile de la întocmire.
(3) Asociaţia de proprietari are obligaţia de a evidenţia lunar ajutorul pentru energie
termică în tabelul cu cheltuielile de întreţinere.
ART. 55
(1) Pe baza situaţiilor centralizatoare prevăzute la art. 49 alin. (3) şi la art. 52 alin. (4),
respectiv a consumului înregistrat de consumatorii vulnerabili individuali, lunar, furnizorii de
energie termică în sistem centralizat, gaze naturale şi, respectiv, de energie electrică
elaborează borderoul de plată care se transmite agenţiei teritoriale pentru decontare.
(2) Modelul borderoului prevăzut la alin. (1) se stabileşte prin normele metodologice de
aplicare a prezentei legi.
SECŢIUNEA a 4-a
Obligaţiile beneficiarilor
ART. 56
Titularul venitului minim de incluziune are obligaţia să comunice primăriei în a cărei rază
teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa, potrivit prevederilor art. 40 alin. (1), orice
modificare cu privire la domiciliu, venituri şi numărul membrilor familiei, în termen de
maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.
ART. 57
(1) Persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligaţia să
depună la primărie, din 3 în 3 luni, declaraţia pe propria răspundere prevăzută la art. 40 alin.
(1).
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) se completează conform modelului aprobat prin
normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
ART. 58
(1) Persoanele apte de muncă care nu obţin venituri în baza unui contract individual de
muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare, şi nici din activităţi independente
sau activităţi agricole, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi
completările ulterioare, au obligaţia să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de agenţia
teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei evidenţă sunt înregistrate ca persoane în
căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile
pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională, şi de a face dovada, din
3 în 3 luni, că şi-au păstrat statutul de persoană în căutarea unui loc de muncă şi nu au refuzat
un loc de muncă oferit ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă
şi de formare profesională conform art. 13 alin. (1).
(2) În cazul persoanelor singure şi familiilor beneficiare ale venitului minim de incluziune
care constă exclusiv în supliment pentru locuire, obligaţia prevăzută la alin. (1) nu se aplică.
ART. 59
(1) În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta
de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are
obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări de interes local, cu
respectarea duratei normale a timpului de muncă şi a normelor de securitate şi sănătate în
muncă.
(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) familiile pentru care suma aferentă ajutorului
social este de până la 10 lei, respectiv 0,020 ISR. Pentru acestea, orele de muncă se stabilesc
trimestrial şi se efectuează în oricare dintre lunile trimestrului.
SECŢIUNEA a 5-a
Obligaţiile autorităţilor administraţiei publice locale şi ale altor instituţii
ART. 60
(1) Pentru persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune care
include componenta de ajutor de incluziune, autorităţile administraţiei publice locale au
obligaţia să realizeze evaluarea iniţială şi să elaboreze planul de intervenţie, conform
prevederilor art. 47 din Legea nr. 292/2011, cu modificările ulterioare.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale vor avea în vedere, în planurile anuale de
acţiune privind serviciile sociale proprii, prevăzute la art. 112 alin. (3) lit. b) din Legea nr.
292/2011, cu modificările ulterioare, înfiinţarea şi acordarea, după caz, de servicii de
consiliere socială, psihologică şi vocaţională, servicii de planning familial, precum şi orice
alte servicii sociale necesare soluţionării nevoilor persoanelor singure şi familiilor prevăzute
la alin. (1).
ART. 61
(1) Pentru îndeplinirea obligaţiei prevăzute la art. 59 alin. (1) de către persoanele apte de
muncă beneficiare de ajutor de incluziune, primarii au următoarele obligaţii:
a) să întocmească anual un plan de acţiuni/lucrări de interes local, care se poate revizui
semestrial;
b) să ţină evidenţa orelor de muncă efectuate, pentru activităţile şi lucrările de interes local,
de către persoanele apte de muncă;
c) să asigure persoanelor prevăzute la lit. b) instructajul în domeniul securităţii şi sănătăţii
la locul de muncă;
d) să afişeze lunar, la sediul propriu, planul de acţiuni/lucrări de interes local pe luna în
curs, lista beneficiarilor de venit minim de incluziune, lista persoanelor care urmează să
efectueze activităţi sau lucrări de interes local, precum şi situaţia activităţilor/lucrărilor
efectuate în luna anterioară;
e) să transmită trimestrial, în format electronic, către agenţia teritorială pentru plăţi şi
inspecţie socială, evidenţa prevăzută la lit. b).
(2) Durata timpului de muncă prevăzută la art. 59 alin. (1) se calculează proporţional cu
cuantumul sumei acordate ca ajutor de incluziune, cu un tarif orar corespunzător salariului de
bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de
muncă.
(3) Numărul zilelor de lucru, limitate la norma lunară de 21,25, se stabileşte prin împărţirea
orelor de muncă calculate la 8 ore/zi. Fracţiile se întregesc în plus.
(4) În situaţia în care persoana nominalizată să efectueze acţiunile sau lucrările de interes
local se află în incapacitate temporară de muncă sau şi-a pierdut total ori parţial capacitatea
de muncă, obligaţia în sarcina acesteia poate fi transferată altei persoane apte de muncă din
familie, cu acordul primarului, pentru menţinerea acordării dreptului.
(5) Neîndeplinirea obligaţiei de a presta activităţi/lucrări de interes local pe o perioadă mai
mare de 30 de zile conduce la suspendarea plăţii ajutorului de incluziune pentru o perioadă de
maximum 3 luni şi, respectiv, la încetarea plăţii ajutorului de incluziune, dacă obligaţia este
neîndeplinită şi în perioada de suspendare.
ART. 62
(1) Personalul cu atribuţii în domeniul asistenţei sociale din cadrul primăriilor şi agenţiilor
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială are obligaţia de a asigura informarea şi consilierea
potenţialilor beneficiari cu privire la condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune,
modalitatea de completare a formularului de cerere, documentele doveditoare necesare,
obligaţii şi drepturi ce le revin potrivit prezentei legi.
(2) Primăriile au obligaţia de a afişa la sediul propriu, într-un loc vizibil, instrucţiuni
privind nivelurile de venit prevăzute de lege, categoriile de venituri care se iau în calcul în
vederea acordării dreptului la venit minim de incluziune, modul de calcul al veniturilor lunare
ale familiei, precum şi lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de
incluziune prevăzută la art. 10 alin. (3).
(3) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a posta pe site-ul propriu
legislaţia în vigoare privind venitul minim de incluziune, precum şi toate documentele şi
formularele prevăzute de lege ce trebuie completate potrivit prevederilor prezentei legi.
ART. 63
Pentru facilitarea accesului solicitanţilor la acordarea venitului minim de incluziune,
agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială au obligaţia de a posta pe site-ul propriu
toate documentele şi formularele prevăzute de lege ce trebuie completate de solicitanţi,
precum şi instrucţiuni privind depunerea şi completarea acestora.
ART. 64
(1) În vederea verificării îndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 58 alin. (1), agenţiile
teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au obligaţia de a transmite lunar agenţiilor
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi primăriilor, în format electronic, tabelele
nominale cu persoanele din familiile beneficiare de ajutor de incluziune înregistrate ca
persoane în căutarea unui loc de muncă, care s-au încadrat în muncă, inclusiv cu contract de
muncă în străinătate, au refuzat un loc de muncă oferit sau participarea la un program de
formare profesională.
(2) Pentru întocmirea tabelelor prevăzute la alin. (1), agenţiile teritoriale pentru plăţi şi
inspecţie socială transmit agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă lista
persoanelor apte de muncă din familiile aflate în plată, până la data de 5 a fiecărei luni.
ART. 65
(1) Pentru verificarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 19 alin. (1), inspectoratul şcolar
în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa ori trăieşte titularul dreptului la venit
minim de incluziune are obligaţia să transmită, la solicitarea agenţiei teritoriale pentru plăţi şi
inspecţie socială, în luna următoare încheierii semestrului şcolar, situaţia privind frecventarea
cursurilor de către copiii de vârstă şcolară din familiile beneficiare de ajutor pentru familia cu
copii.
(2) Situaţia prevăzută la alin. (1) se transmite în formatul electronic convenit, pe bază de
protocol, cu agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi conţine, în mod obligatoriu,
numele, prenumele, codul numeric personal al copiilor şi al reprezentanţilor familiei şi
numărul de absenţe nemotivate înregistrate de fiecare copil, defalcate pe fiecare lună a
semestrului.
ART. 66
(1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice verifică şi
monitorizează, prin direcţiile de specialitate şi prin instituţiile abilitate din subordine sau
coordonare, aplicarea prevederilor prezentei legi.
(2) Pentru efectuarea activităţilor de verificare şi monitorizare prevăzute la alin. (1),
primarii, furnizorii/distribuitorii de energie termică, gaze naturale şi energie electrică, precum
şi celelalte instituţii implicate în acordarea drepturilor prevăzute de prezenta lege au
următoarele obligaţii:
a) de a furniza toate informaţiile solicitate de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie
socială referitoare la stabilirea drepturilor;
b) de a pune la dispoziţia inspectorilor sociali şi a organelor de control ale Ministerului
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice documentele care au stat la baza
acordării drepturilor, precum şi actele referitoare la plăţile efectuate.
(3) Organele de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor
Vârstnice pot efectua, în caz de autosesizare sau la sesizarea/solicitarea unor terţi, verificări în
teren la domiciliul beneficiarilor.
CAPITOLUL IV
Plata, suspendarea, modificarea şi încetarea dreptului la venitul minim de incluziune
SECŢIUNEA 1
Suspendarea şi încetarea dreptului
ART. 67
(1) Suspendarea acordării venitului minim de incluziune sau a oricăreia dintre
componentele acestuia, prevăzute la art. 3 alin. (2), se face prin decizie a directorului executiv
al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.
(2) Suspendarea acordării ajutorului de incluziune şi/sau a ajutorului pentru familia cu
copii se realizează după cum urmează:
a) pe o perioadă de maximum 3 luni, în situaţia în care nu sunt îndeplinite obligaţiile
prevăzute la art. 58 alin. (1) şi art. 59 alin. (1), în condiţiile prevăzute la art. 61 alin. (5);
b) pe o perioadă de maximum 3 luni, în situaţia în care agenţia teritorială pentru plăţi şi
inspecţie socială constată, pe baza documentelor privind componenţa familiei şi veniturile
acesteia transmise de primar, faptul că s-a stabilit un cuantum eronat al ajutorului social şi/sau
al ajutorului pentru familia cu copii;
c) pe o perioadă de maximum 3 luni, în cazul în care, în urma controalelor efectuate de
inspectorii sociali şi reprezentanţii Curţii de Conturi a României, se constată date eronate cu
privire la veniturile şi componenţa familiei;
d) pe o perioadă de maximum 3 luni, în situaţia în care, pe o perioadă de 3 luni
consecutive, se înregistrează mandate poştale returnate.
(3) Suspendarea acordării ajutorului pentru familia cu copii se face numai pentru
copilul/copiii pentru care s-a luat decizia plasamentului sau plasamentului în regim de
urgenţă, respectiv pe perioada când acesta se află la un asistent maternal, la o familie de
plasament sau într-un serviciu social de tip rezidenţial. În această situaţie, copilul nu mai este
luat în calcul la stabilirea venitului net lunar pe membru de familie şi nici la stabilirea
cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.
(4) În cazul în care titularul dreptului, în termenul maxim de suspendare, face dovada
îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 58 alin. (1) şi art. 59 alin. (1), perioada de suspendare
încetează începând cu luna următoare datei depunerii documentelor doveditoare la primărie.
(5) Reluarea plăţilor aferente drepturilor suspendate se face începând cu luna următoare
datei emiterii, de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie
socială, a deciziei de încetare a suspendării plăţii dreptului.
(6) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a), sumele aferente plăţilor prevăzute la alin.
(5) se calculează începând cu luna următoare celei în care s-au îndeplinit obligaţiile prevăzute
de lege.
ART. 68
(1) În situaţiile prevăzute la art. 67 alin. (2) lit. b) şi c), directorul executiv al agenţiei
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială solicită primarului efectuarea verificării îndeplinirii
condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului, inclusiv verificarea în teren.
(2) În funcţie de cele constatate la verificările realizate conform prevederilor art. 33,
primarul emite o nouă dispoziţie de aprobare sau de respingere în prealabil a cererii, după
caz.
(3) În baza dispoziţiei primarului prevăzute la alin. (2), în termen de maximum 5 zile de la
primirea acesteia, directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială
emite decizia de stabilire a cuantumului modificat al dreptului.
(4) În situaţia prevăzută la art. 67 alin. (2) lit. d), dacă se constată că se menţin condiţiile de
eligibilitate care au stat la baza acordării dreptului, reluarea plăţilor aferente dreptului se face
în baza formularului de verificare în teren şi a declaraţiei pe propria răspundere privind
componenţa şi veniturile familiei, iar achitarea sumelor aferente dreptului pe perioada de
suspendare se realizează doar în baza unei cereri a titularului dreptului.
ART. 69
(1) Încetarea dreptului se face prin dispoziţie scrisă a primarului şi se referă atât la venitul
minim de incluziune, în ansamblul său, cât şi la oricare din componentele sale prevăzute la
art. 3 alin. (2).
(2) Încetarea dreptului la venit minim de incluziune sau a dreptului la ajutor de incluziune,
la ajutorul pentru familia cu copii sau la suplimentul pentru locuire se face începând cu luna
următoare încetării sau constatării neîndeplinirii condiţiilor de eligibilitate prevăzute de
prezenta lege, precum şi în situaţia prevăzută la art. 33 alin. (6).
(3) Încetarea dreptului la ajutor de incluziune şi/sau la ajutorul pentru familia cu copii are
loc astfel:
a) începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare, în cazul în care
beneficiarii nu îndeplinesc obligaţiile aflate în sarcina lor, pentru obligaţiile prevăzute la art.
58 alin. (1) şi art. 59 alin. (1);
b) începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare prevăzute la art. 67 alin.
(2) lit. b) – d), în cazul în care, ca urmare a verificării efectuate conform prevederilor art. 68
alin. (1), se constată neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului.
(4) Dispoziţia primarului prevăzută la alin. (1) se transmite agenţiei teritoriale pentru plăţi
şi inspecţie socială şi titularului dreptului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.
(5) După încetarea dreptului la ajutor de incluziune şi/sau la ajutorul pentru familia cu
copii, un nou drept poate fi solicitat începând cu luna următoare celei în care sunt îndeplinite
condiţiile de acordare prevăzute de prezenta lege.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în situaţia de încetare prevăzută la alin. (3) lit.
a), ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei prevăzute la art. 58 alin. (1), în cazul ajutorului de
incluziune, persoana singură sau familia va putea solicita un nou drept după o perioadă de 6
luni.
ART. 70
(1) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face prin decizie a
directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, în condiţiile art.
40.
(2) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se realizează în următoarele
situaţii:
a) în cazul în care au intervenit modificări ale veniturilor familiei şi/sau în componenţa
acesteia care conduc la diferenţe mai mari de 10 lei, respectiv 0,020 ISR faţă de cuantumul
stabilit iniţial;
b) în situaţia în care au intervenit perioade de suspendare a acordării unuia din ajutoarele
care compun venitul minim de incluziune, prevăzute la art. 3 alin. (2);
c) în situaţia în care a încetat dreptul la acordarea unuia din ajutoarele care compun venitul
minim de incluziune, prevăzute la art. 3 alin. (2);
d) în situaţia în care se aplică diminuarea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii,
conform prevederilor art. 19 alin. (2).
(3) Modificarea cuantumului venitului minim de incluziune se face începând cu luna
următoare constatării situaţiilor prevăzute la alin. (2).
ART. 71
(1) Dispoziţiile primarului prevăzute la art. 68 alin. (2) şi art. 69 se comunică agenţiilor
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi titularului dreptului în termen de 5 zile de la
emitere.
(2) Deciziile directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială
prevăzute la art. 67 alin. (1), art. 68 alin. (3) şi art. 70 se comunică primarului şi titularului
dreptului, în termen de 5 zile de data emiterii lor.
(3) Modelul deciziei directorului executiv privind suspendarea dreptului, precum şi
modelul dispoziţiei primarului privind încetarea dreptului se stabilesc prin normele
metodologice de aplicare a prevederilor prezentei legi.
SECŢIUNEA a 2-a
Plata drepturilor
ART. 72
(1) Fondurile necesare pentru plata venitului minim de incluziune, inclusiv a drepturilor
prevăzute la art. 81, 82 şi 84 se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
(2) Fondurile necesare pentru plata măsurilor de protecţie socială prevăzute la art. 26, 83 şi
85 se asigură din bugetele locale.
ART. 73
(1) Plata sumelor acordate cu titlu de venit minim de incluziune, aferente ajutorului de
incluziune şi/sau ajutorului pentru familia cu copii, se efectuează lunar, de către agenţiile
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.
(2) În cazul suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi
şi petrolieri, plata acestuia se realizează o singură dată, până la data de 31 noiembrie a
fiecărui an, pentru toată perioada sezonului rece.
(3) În situaţia depunerii cererii la o dată ulterioară celei prevăzute la art. 50 alin. (1), plata
suplimentului pentru locuire reprezentat de ajutorul pentru combustibili solizi şi petrolieri se
realizează începând cu luna următoare datei emiterii dispoziţiei primarului, pentru lunile
rămase.
ART. 74
(1) Plata venitului minim de incluziune, cu excepţia sumelor aferente ajutoarelor pentru
încălzirea locuinţei prevăzute la art. 20 alin. (2) lit. a) – c), se realizează pe bază de mandat
poştal sau, după caz, în cont bancar sau orice alte mijloace electronice de plată disponibile.
(2) În cazul achitării drepturilor prin mandat poştal, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi
inspecţie socială efectuează plata drepturilor cu plata unui comision în limitele şi condiţiile
stabilite prin legea bugetară anuală.
(3) În cazul achitării drepturilor în cont bancar, agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie
socială efectuează plata prin unităţile bancare, pe bază de borderou, cu plata unui comision
bancar ce nu poate fi mai mare de 0,1% din drepturile achitate şi va fi stabilit, prin negociere,
la nivel teritorial, între agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială şi unităţile bancare.
(4) Editarea mandatelor poştale prevăzute la alin. (2) se face fie direct de către agenţiile
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, fie pe bază de contracte încheiate cu prestatori de
astfel de servicii, prin care se stabileşte inclusiv formatul mandatului.
(5) Fondurile necesare achitării comisioanelor prevăzute la alin. (2) şi (3), precum şi
tipăririi mandatelor poştale se suportă din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei
Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială, din
aceleaşi fonduri din care se suportă plata drepturilor de venit minim de incluziune.
ART. 75
(1) Plata sumelor aferente ajutorului pentru energie termică, energie electrică şi gaze
naturale se realizează la furnizori.
(2) Termenul-limită până la care se poate solicita, de către primari, respectiv furnizori,
decontarea sumelor prevăzute la alin. (1), este 31 iulie al anului curent.
(3) Decontarea sumelor aferente ajutoarelor pentru încălzire prevăzute la alin. (1) se face în
funcţie de valoarea consumului, dar numai în limita ajutorului maxim aprobat pentru lunile
sezonului rece la care titularul este îndreptăţit.
(4) Decontarea sumelor prevăzute la alin. (3) se realizează lunar, de către agenţiile
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pe baza borderourilor prevăzute la art. 55.
(5) După termenul prevăzut la alin. (2), sumele care nu au fost solicitate pentru decontare
la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se suportă din
bugetele locale.
ART. 76
(1) Sumele necesare cheltuielilor generate de verificările efectuate de primării în vederea
acordării sau încetării dreptului la venit minim de incluziune se asigură din bugetele locale.
(2) Sumele necesare cheltuielilor generate de stabilirea sau suspendarea dreptului la venit
minim de incluziune se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,
Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
(3) Eliberarea adeverinţelor necesare stabilirii dreptului la una sau mai multe componente
ale venitului minim de incluziune, inclusiv a adeverinţelor medicale, se realizează de către
organele abilitate, cu titlu gratuit.
ART. 77
Sumele reprezentând cheltuielile pentru încălzirea locuinţei, aferente consumului de
energie termică, energie electrică sau de gaze naturale, plătite direct de consumatorii titulari
de contract de furnizare a energiei termice sau convenţie individuală, respectiv contract de
furnizare a gazelor naturale sau a energiei electrice, precum şi ajutoarele pentru încălzirea
locuinţei achitate de agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială ori de autorităţile
administraţiei publice locale, în condiţiile prezentei legi, se colectează în conturile tip
ESCROW, astfel cum sunt definite în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2001
privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării
energiei termice şi a gazelor naturale pentru populaţie, aprobată cu modificări prin Legea nr.
84/2002, cu modificările şi completările ulterioare, deschise la bănci de către distribuitorii şi
producătorii de energie termică, furnizorii de gaze naturale şi furnizorii de energie electrică.
SECŢIUNEA a 3-a
Recuperarea sumelor încasate necuvenit
ART. 78
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetul
de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice,
se recuperează de la titularul dreptului, în termenul general de prescripţie prevăzut la art.
2.517 din Legea nr. 287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Recuperarea sumelor plătite necuvenit se face prin decizie a directorului executiv al
agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care se comunică debitorului în termen de
15 zile de la data emiterii acesteia.
(3) Prin derogare de la prevederile art. 73^1 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările şi completările ulterioare, sumele prevăzute la alin. (1) se
recuperează fără perceperea de dobânzi şi penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere,
dacă acestea sunt restituite de beneficiar în termen de maximum 180 de zile de la emiterea
deciziei prevăzute la alin. (2).
(4) După expirarea termenului prevăzut la alin. (3), sumele prevăzute la alin. (1) se
recuperează în condiţiile prevăzute de art. 73^1 din Legea nr. 500/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
(5) Decizia de recuperare a sumelor plătite necuvenit în termenul prevăzut la alin. (3)
constituie titlu de creanţă de la data comunicării. După acest termen, decizia devine titlu
executoriu.
(6) Sumele plătite necuvenit se recuperează, în termenul prevăzut la alin. (3), după cum
urmează:
a) dacă beneficiarul primeşte în continuare venit minim de incluziune, se fac reţineri
eşalonat din drepturile aferente lunilor următoare, dar nu mai mult de 1/3 din drepturile
lunare;
b) dacă beneficiarul nu mai primeşte drepturi în perioada următoare constatării sumelor
prevăzute la alin. (1) sau dacă sumele recuperate în condiţiile lit. a) nu acoperă drepturile
acordate necuvenit şi titularul dreptului consimte, prin angajament scris, să restituie suma
încasată necuvenit, acesta achită suma respectivă în contul agenţiei teritoriale pentru plăţi şi
inspecţie socială deschis la Trezoreria Statului sau la sediul acesteia prin casierie, în termenul
prevăzut de decizia de recuperare.
(7) După termenul prevăzut la alin. (3), pe baza deciziei directorului executiv al agenţiei
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, care constituie titlu executoriu conform alin. (5),
aceasta, împreună cu dovada comunicării către debitor, se transmite organelor fiscale centrale
în vederea recuperării sumelor înscrise în titlul executoriu, conform prevederilor Legii nr.
207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare,
însoţite de precizări referitoare la data de la care urmează a fi calculate obligaţiile fiscale
accesorii.
(8) Sumele recuperate în condiţiile alin. (6) şi (7) se fac venit la bugetul de stat.
(9) Sumele înscrise în titlul executoriu prevăzut la alin. (7) se scad din evidenţa agenţiei
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială la data confirmării preluării debitului de către
organele fiscale centrale.
ART. 79
(1) În situaţia în care beneficiarul venitului minim de incluziune este familia, iar titularul
dreptului a decedat, recuperarea sumelor încasate necuvenit se realizează în condiţiile art. 78
alin. (6) şi (7), de la ceilalţi membri majori ai familiei, în calitate de beneficiari ai dreptului.
(2) În situaţia în care titularul dreptului, persoană singură, a decedat, nu se mai procedează
la recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune.
(3) Prin excepţie de la prevederile art. 78 alin. (6), pentru situaţia prevăzută la art. 19 alin.
(2) lit. a), recuperarea sumelor aferente ajutorului pentru familia cu copii, acordate în
cuantum integral în lunile în care copilul/copiii înregistrează absenţe nemotivate, se face prin
aplicarea diminuării procentuale a cuantumului, în funcţie de numărul de copii, la plăţile ce se
efectuează începând cu luna următoare celei în care a fost transmisă situaţia prevăzută la art.
65, pentru o perioadă egală cu numărul de luni în care s-au înregistrat absenţele nemotivate.
(4) În cazul în care ajutorul pentru familia cu copii s-a acordat în cuantum integral pe
parcursul uneia sau mai multor luni din perioadele prevăzute la art. 19 alin. (2) lit. b),
recuperarea sumelor acordate necuvenit se face, în tranşe egale, din sumele aferente
ajutorului la care are dreptul familia.
(5) Sumele încasate necuvenit prevăzute la art. 78 alin. (1), în valoare totală de până la 40
de lei inclusiv/beneficiar, se anulează.
ART. 80
(1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de venit minim de incluziune, acordate din bugetele
locale potrivit art. 26, art. 83 şi art. 85 lit. b), se recuperează de către organele fiscale locale
de la titularul dreptului, în termenul general de prescripţie prevăzut la art. 2.517 din Legea nr.
287/2009, republicată, cu modificările ulterioare.
(2) Recuperarea sumelor prevăzute la alin. (1) se realizează în baza dispoziţiei primarului,
cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 78 alin. (2) – (6) şi alin. (9), precum şi
ale art. 79 alin. (1), (2) şi (5).
(3) În vederea recuperării sumelor prevăzute la alin. (1) se pot stabili criterii şi proceduri
prin hotărâre a consiliului local, la propunerea organului fiscal local, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
CAPITOLUL V
Alte drepturi complementare venitului minim de incluziune
ART. 81
(1) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate se asigură şi se stabileşte conform Legii nr.
227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, numai pentru sumele reprezentând ajutor
de incluziune, după cum urmează:
a) pentru titularul venitului minim de incluziune, în cazul în care nici acesta, respectiv
niciunul dintre membrii familiei, nu sunt asiguraţi în sistemul asigurărilor sociale de sănătate;
b) pentru membrul de familie neasigurat conform legii şi care nu poate fi considerat
coasigurat pentru niciunul dintre ceilalţi membri majori ai familiei.
(2) Contribuţia de asigurări sociale de sănătate prevăzută la alin. (1) se plăteşte de către
agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, pentru fiecare persoană aflată în una
dintre situaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială au obligaţia să vireze lunar
organelor fiscale teritoriale din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală contribuţia
de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele prevăzute la alin. (1) şi să transmită
evidenţa obligaţiilor de plată către bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de
sănătate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
(4) În situaţia prevăzută la art. 78, sumele cu titlu de contribuţie de asigurări sociale de
sănătate nu se mai recuperează.
ART. 82
(1) Pentru locuinţele aflate în proprietatea persoanelor singure şi familiilor beneficiare de
venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, prima obligatorie
pentru asigurarea locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, se suportă din
bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, ca
beneficiu suplimentar.
(2) Procedura de plată a primei obligatorii se stabileşte prin normele metodologice de
aplicare a prevederilor prezentei legi.
(3) În situaţia prevăzută la art. 78, sumele cu titlu de primă obligatorie pentru asigurarea
locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, nu se mai recuperează.
ART. 83
(1) În cazul decesului unei persoane din familia beneficiară de venit minim de incluziune
care include componenta de ajutor de incluziune, primarii pot dispune acordarea unui ajutor
financiar pentru cheltuielile de înmormântare.
(2) Ajutorul prevăzut la alin. (1) se suportă din bugetul local şi se acordă unei singure
persoane care poate fi, după caz, soţul/soţia supravieţuitor/supravieţuitoare, copilul, părintele,
tutorele, curatorul, moştenitorul în condiţiile dreptului comun sau, în lipsa acestuia, persoana
care dovedeşte că a suportat cheltuielile cu înmormântarea.
ART. 84
La propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice se
pot aproba, prin hotărâre a Guvernului, ajutoare de urgenţă destinate familiilor şi persoanelor
aflate în situaţii de necesitate ce pot apărea din cauza calamităţilor naturale, incendiilor,
accidentelor, bolilor grave, precum şi ca urmare a altor situaţii ce pot conduce la apariţia
riscului de excluziune socială.
ART. 85
Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda, din bugetele proprii, prin hotărâre a
consiliilor locale, următoarele ajutoare:
a) ajutoare de urgenţă pentru beneficiarii şi situaţiile prevăzute la art. 84;
b) ajutoare comunitare, în bani şi/sau în natură, destinate persoanelor singure şi familiilor
aflate în situaţii de dificultate, pe baza nevoilor identificate prin anchetă socială.
CAPITOLUL VI
Răspunderea juridică
ART. 86
(1) Constituie contravenţie, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii, încât, potrivit
legii penale, să fie considerate infracţiuni, şi se sancţionează nerespectarea prevederilor
prezentei legi, după cum urmează:
a) cu amenda de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, emiterea de către primar a dispoziţiei de
aprobare în prealabil a cererii privind venitul minim de incluziune cu nerespectarea
condiţiilor de eligibilitate prevăzute de prezenta lege, respectiv cele cu privire la veniturile şi
componenţa familiei, verificarea documentelor doveditoare şi a obligaţiilor beneficiarilor;
b) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, emiterea, de către directorul executiv al
agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială, a deciziei privind stabilirea dreptului la
venitul minim de incluziune, în lipsa dispoziţiei primarului de aprobare în prealabil a cererii;
c) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, nerespectarea de către personalul serviciilor
publice de asistenţă socială de la nivelul primăriilor a prevederilor art. 33 alin. (1) şi (2) şi art.
35 alin. (1);
d) cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, nerespectarea de către primar a prevederilor
art. 33 alin. (3), art. 34 alin. (1), art. 36 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (2) şi (4), art. 48
alin. (2), art. 50 alin. (4), art. 60 alin. (1) , art. 62 alin. (3), art. 66 alin. (2), art. 69 alin. (4) şi
art. 71 alin. (1);
e) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către furnizor a prevederilor
art. 45, art. 47 alin. (3), art. 52 alin. (1), art. 55 alin. (1) şi art. 66 alin. (2);
f) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către asociaţia de proprietari
a dispoziţiilor art. 52 alin. (1), alin. (3) sau (4) şi art. 54;
g) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către agenţiile teritoriale
pentru plăţi şi inspecţie socială a prevederilor art. 63 şi ale art. 64 alin. (2);
h) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, nerespectarea de către inspectoratele şcolare a
prevederilor art. 65 alin. (1);
i) cu amendă de la 500 de lei la 2.000 de lei, fapta titularului dreptului de a completa cu
date şi informaţii incorecte formularul de cerere pentru acordarea dreptului, precum şi
nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 40 alin. (1), art. 47 alin. (4), art. 50 alin. (2) şi art.
56.
(2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se realizează de către:
a) organele cu atribuţii de control ale Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice, precum şi ale agenţiei naţionale pentru plăţi şi inspecţie socială pentru
contravenţiile prevăzute la alin. (1);
b) inspectorii sociali din cadrul agenţiei naţionale şi agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi
inspecţie socială, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1), cu excepţia lit. b);
c) primar, pentru contravenţiile prevăzute la alin. (1) lit. c), e), f) şi i).
(3) În situaţia în care aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către unul
dintre organele de control prevăzute la alin. (2), la verificarea efectuată de alt organ de
control, în raportul de inspecţie sau de control se va consemna acest fapt şi nu vor fi aplicate
din nou sancţiunile prevăzute la alin. (1).
(4) Procesele-verbale întocmite de către personalul cu atribuţii de control prevăzut la alin.
(2) lit. a) se transmit, în fotocopie, primarului comunei, oraşului, municipiului sau sectorului
municipiului Bucureşti, după caz.
ART. 87
(1) Contravenţiilor prevăzute la art. 86 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Contravenientul poate achita pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din
minimul amenzilor prevăzute la art. 86 alin. (1), agentul constatator făcând menţiune despre
această posibilitate în procesul-verbal.
ART. 88
Dispoziţiile primarului privind aprobarea sau respingerea în prealabil a cererii privind
acordarea dreptului la venitul minim de incluziune, precum şi cele privind încetarea dreptului
la venit minim de incluziune se pot ataca potrivit prevederilor Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
CAPITOLUL VII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 89
(1) Inspectorii sociali din agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie socială efectuează
controale periodice la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, în scopul verificării
respectării aplicării prevederilor prezentei legi.
(2) La solicitarea directorului executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie
socială, inspectorii sociali prevăzuţi la alin. (1) efectuează vizite în teren la beneficiarii de
venit minim de incluziune, în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate pentru
acordarea dreptului.
ART. 90
(1) Sumele constatate ca fiind primite necuvenit cu titlu de ajutor social acordat în baza
Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare,
de alocaţie pentru susţinerea familiei acordate în baza Legii nr. 277/2010 privind alocaţia
pentru susţinerea familiei, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi de ajutor
pentru încălzirea locuinţei acordat în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011
privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, aprobată prin Legea nr.
92/2012, cu modificările şi completările ulterioare, nerecuperate până la data intrării în
vigoare a prezentei legi, se recuperează în condiţiile art. 78 – 80.
(2) Pentru sumele prevăzute la alin. (1), termenul de 180 de zile se calculează de la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
ART. 91
În situaţia în care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
constată creşterea valorii pragului sărăciei severe, stabilit cu peste 10% faţă de valoarea de
referinţă, exprimată în lei, prevăzută la art. 15 alin. (2), acesta propune modificarea
corespunzătoare a nivelului venitului mediu net lunar/membru de familie luat în calcul la
stabilirea cuantumului venitului minim de incluziune, pentru fiecare din ajutoarele financiare
prevăzute la art. 3 alin. (2), care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
ART. 92
(1) Pentru creşterea calităţii vieţii, persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de
venit minim de incluziune, care nu au un loc de muncă sau nu realizează venituri în baza unui
contract individual de muncă, raport de serviciu ori altă formă prevăzută de lege, beneficiază
de măsuri de incluziune pe piaţa muncii, prevăzute de reglementările legale în vigoare şi
constituie una dintre categoriile prioritare pentru acestea.
(2) Principalele măsuri de incluziune pe piaţa muncii destinate persoanelor prevăzute la
alin. (1) sunt:
a) participarea la programele educaţionale de alfabetizare şi de tip a doua şansă, inclusiv la
programele desfăşurate în cadrul centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local
prevăzute la art. 344 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările
ulterioare;
b) participarea la cursurile de formare/calificare/recalificare recomandate de agenţiile
teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă;
c) oferirea de servicii de consiliere şi orientare pe piaţa muncii;
d) angajarea în cadrul întreprinderilor sociale sau a întreprinderilor sociale de inserţie, în
condiţiile prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia socială.
(3) Măsurile prevăzute la alin. (2) sunt disponibile şi pentru persoanele apte de muncă din
familiile beneficiare de venit minim de incluziune care realizează venituri în baza unui
contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, dacă
acestea doresc să obţină fie venituri mai mari în baza unui contract individual de muncă,
raport de serviciu sau altă formă prevăzută de lege, fie să dobândească competenţe
profesionale competitive pe piaţa muncii.
(4) Persoanele apte de muncă din familiile care primesc una sau mai multe componente ale
venitului minim de incluziune beneficiază, cu prioritate, de măsurile de ocupare temporară
pentru executarea de lucrări şi activităţi de interes pentru comunităţile locale subvenţionate
din bugetul asigurărilor de şomaj.
(5) În termen de 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru 25% din
persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim de incluziune, instituţiile
cu atribuţii în domeniu au obligaţia să asigure cel puţin una dintre măsurile prevăzute la alin.
(2) şi (4).
ART. 93
(1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice
elaborează normele metodologice de aplicare a prevederilor acesteia, care se aprobă prin
hotărâre a Guvernului.
(2) Până la intrarea în vigoare a prezentei legi, agenţia naţională pentru plăţi şi inspecţie
socială, precum şi celelalte instituţii cu responsabilităţi în domeniu au obligaţia de a lua
măsurile administrative necesare pentru implementarea prevederilor prezentei legi.
ART. 94
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi încetează de drept:
a) drepturile de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi
completările ulterioare;
b) drepturile de alocaţie pentru susţinerea familiei stabilite în baza Legii nr. 277/2010,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
c) drepturile de ajutor pentru încălzire stabilite în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului
nr. 70/2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Drepturile restante cu titlu de ajutor social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu
modificările şi completările ulterioare, şi de alocaţie pentru susţinerea familiei stabilite în
baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se vor achita
titularilor acestora odată cu plata primului drept de venit minim de incluziune.
(3) Dacă, în termen de 60 zile de la plata prevăzută la alin. (2), în evidenţa agenţiei
teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială se înregistrează în continuare drepturi restante cu
titlu de ajutor social sau alocaţie pentru susţinerea familiei, titularul este obligat să solicite în
scris agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială acordarea lor în termen de cel mult 30
de zile de la expirarea termenului de 60 de zile. După această dată drepturile se prescriu.
(4) În cazul beneficiarilor de ajutor social stabilit în baza Legii nr. 416/2001, cu
modificările şi completările ulterioare, cărora li s-a plătit asigurarea obligatorie a locuinţei în
condiţiile Legii nr. 260/2008, republicată, pentru care, la data intrării în vigoare a prezentei
legi, reţinerile din drept nu au acoperit suma integrală, aceasta se recuperează din drepturile
de venit minim de incluziune acordate în baza prezentei legi. Beneficiarii de ajutor social care
nu au îndeplinit condiţiile de acordare a venitului minim de incluziune au obligaţia de a achita
agenţiei teritoriale diferenţa rămasă.
ART. 95
Pentru stabilirea drepturilor prevăzute de prezenta lege, cererile se pot depune cu 60 de zile
înainte de intrarea în vigoare a acesteia, inclusiv în cazul beneficiarilor drepturilor de ajutor
social stabilite în baza Legii nr. 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare, şi a celor
de alocaţie pentru susţinerea familiei în baza Legii nr. 277/2010, republicată, cu modificările
şi completările ulterioare.
ART. 96
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, republicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 22 noiembrie 2012, cu modificările şi completările
ulterioare;
c) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în
perioada sezonului rece, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 2
septembrie 2011, aprobată prin Legea nr. 92/2012, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 97
Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 aprilie 2018, cu excepţia art. 95, care intră în
vigoare la data de 1 februarie 2018.
ART. 98
Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi
ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
FLORIN IORDACHE
PREŞEDINTELE SENATULUI
CĂLIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TĂRICEANU
Bucureşti, 31 octombrie 2016.
Nr. 196.
ANEXA 1
REPARTIZAREA JUDEŢELOR PE ZONE DE TEMPERATURĂ
________________________________________
| Zone | Nr. | Judeţul |
|________________|_____|_________________|
| Zona rece | 1. | Harghita |
| |_____|_________________|
| | 2. | Suceava |
| |_____|_________________|
| | 3. | Covasna |
| |_____|_________________|
| | 4. | Braşov |
| |_____|_________________|
| | 5. | Bistriţa-Năsăud |
| |_____|_________________|
| | 6. | Bacău |
| |_____|_________________|
| | 7. | Botoşani |
| |_____|_________________|
| | 8. | Cluj |
| |_____|_________________|
| | 9. | Vaslui |
| |_____|_________________|
| | 10. | Neamţ |
| |_____|_________________|
| | 11. | Mureş |
| |_____|_________________|
| | 12. | Sibiu |
| |_____|_________________|
| | 13. | Hunedoara |
| |_____|_________________|
| | 14. | Iaşi |
| |_____|_________________|
| | 15. | Alba |
|________________|_____|_________________|
| Zona temperată | 16. | Vrancea |
| |_____|_________________|
| | 17. | Satu Mare |
| |_____|_________________|
| | 18. | Dâmboviţa |
| |_____|_________________|
| | 19. | Argeş |
| |_____|_________________|
| | 20. | Ialomiţa |
| |_____|_________________|
| | 21. | Sălaj |
| |_____|_________________|
| | 22. | Dolj |
| |_____|_________________|
| | 23. | Maramureş |
| |_____|_________________|
| | 24. | Galaţi |
| |_____|_________________|
| | 25. | Prahova |
| |_____|_________________|
| | 26. | Brăila |
| |_____|_________________|
| | 27. | Buzău |
| |_____|_________________|
| | 28. | Olt |
| |_____|_________________|
| | 29. | Bihor |
| |_____|_________________|
| | 30. | Teleorman |
| |_____|_________________|
| | 31. | Ilfov |
| |_____|_________________|
| | 32. | Gorj |
|________________|_____|_________________|
| Zona caldă | 33. | Giurgiu |
| |_____|_________________|
| | 34. | Tulcea |
| |_____|_________________|
| | 35. | Vâlcea |
| |_____|_________________|
| | 36. | Arad |
| |_____|_________________|
| | 37. | Caraş-Severin |
| |_____|_________________|
| | 38. | Bucureşti |
| |_____|_________________|
| | 39. | Călăraşi |
| |_____|_________________|
| | 40. | Timiş |
| |_____|_________________|
| | 41. | Mehedinţi |
| |_____|_________________|
| | 42. | Constanţa |
|________________|_____|_________________|
ANEXA 2
____________________________________________________________________________
| CONSUM MEDIU ZONA RECE |
|____________________________________________________________________________|
|Tip locuinţă/consum lunar Gcal|Ianuarie|Februarie|Martie|Noiembrie|Decembrie|
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| 1 cameră | 1,01 | 0,84 | 0,74 | 0,82 | 0,91 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| 2 camere | 1,49 | 1,30 | 1,16 | 1,31 | 1,49 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| 3 camere | 1,94 | 1,70 | 1,52 | 1,70 | 1,94 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| >/= 4 camere | 2,70 | 2,27 | 2,11 | 2,37 | 2,70 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
____________________________________________________________________________
| CONSUM MEDIU ZONA TEMPERATĂ |
|____________________________________________________________________________|
|Tip locuinţă/consum lunar Gcal|Ianuarie|Februarie|Martie|Noiembrie|Decembrie|
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| 1 cameră | 0,91 | 0,76 | 0,67 | 0,75 | 0,82 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| 2 camere | 1,36 | 1,18 | 1,06 | 1,19 | 1,36 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| 3 camere | 1,76 | 1,55 | 1,38 | 1,55 | 1,76 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| >/= 4 camere | 2,45 | 2,07 | 1,92 | 2,15 | 2,45 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
____________________________________________________________________________
| CONSUM MEDIU ZONA CALDĂ |
|____________________________________________________________________________|
|Tip locuinţă/consum lunar Gcal|Ianuarie|Februarie|Martie|Noiembrie|Decembrie|
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| 1 cameră | 0,82 | 0,68 | 0,61 | 0,67 | 0,74 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| 2 camere | 1,22 | 1,06 | 0,95 | 1,07 | 1,22 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| 3 camere | 1,59 | 1,39 | 1,24 | 1,39 | 1,58 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
| >/= 4 camere | 2,21 | 1,86 | 1,73 | 1,94 | 2,21 |
|______________________________|________|_________|______|_________|_________|
–––––

(Anexa nr. 1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011)*) Anexa nr. 2 este reprodusă în facsimil.

(Anexa nr. 1a din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011)*) Anexa nr. 3 este reprodusă în facsimil.